Constituţia venezueleană prevede că preşedintele ales ar trebui să depună jurământul pe 10 ianuarie pentru un nou mandat şi stabileşte mai multe scenarii dacă acesta lipseşte, o posibilitate luată în calcul ca urmare a incertitudinii privind starea de sănătate a lui Hugo Chavez, notează sâmbătă AFP, conform Agerpres.
Preşedintele Chavez, reales pe 7 octombrie pentru un mandat de şase ani în fruntea Venezuelei, se află în continuare internat după ce a fost supus pe 11 decembrie la Havana unei noi operaţii pentru cancerul de care suferă, descoperit în iunie 2011.
Hugo Chavez, 58 de ani, ar trebui să depună jurământul în faţa Adunării Naţionale pe 10 ianuarie, aşa cum este prevăzut în articolul 231 din Constituţie, adoptată în 1999, la scurt timp după venirea sa la putere.
Candidatul ales îşi va prelua atribuţiile pe 10 ianuarie în primul an al mandatului său, prin depunerea jurământului în faţa Adunării Naţionale. Dacă, din orice motiv, preşedintele nu va putea depune jurământul în faţa Adunării Naţionale, el o va face în faţa Curţii Supreme de Justiţie, se menţionează în articolul din Constituţie, fără a face precizări privind momentul când ar trebui să aibă loc acest lucru.
Vicepreşedintele venezuelan Nicolas Maduro, numărul doi al regimului şi succesorul desemnat al preşedintelui Hugo Chavez, a declarat vineri seara că această dispoziţie permite o ‘flexibilitate dinamică’ respectând ‘elementul fundamental’ al realegerii lui Chavez în luna octombrie. În cazul unei amânări, Curtea Supremă de Justiţie va decide împreună cu şeful statului ‘momentul’ depunerii jurământului, a precizat el.
Totodată, o dispoziţie a articolului 233 indică faptul că în cazul unei ‘absenţe definitive’ a preşedintelui trebuie organizat un nou scrutin în următoarele 30 de zile. Interimatul până la alegerea şi preluarea funcţiilor noului preşedinte va fi asigurat de către preşedintele Adunării Naţionale.
Sunt considerate ca fiind cazul unei ‘absenţe definitive’ a preşedintelui decesul acestuia, demisia sa, destituirea de către Curtea Supremă de Justiţie sau renunţarea sa la funcţii, aprobată de Parlament.
Textul mai ia în considerare două posibilităţi: ‘incapacitatea fizică sau mentală permanentă’ a preşedintelui, certificată de o echipă medicală numită de Curtea Supremă şi aprobată de parlament, precum şi revocarea mandatului său ca urmare a unui referendum.
Potrivit articolului 233, dacă absenţa preşedintelui survine înainte de 10 ianuarie, interimatul până la această dată este asigurat de vicepreşedinte, apoi după 10 ianuarie de preşedintele Adunării Naţionale, până la alegerile anticipate.
Dacă ea are loc după preluarea funcţiilor însă pe parcursul primilor patru ani de mandat, interimatul revine vicepreşedintelui, care trebuie să organizeze alegeri în termen de 30 de zile. În fine, dacă aceasta apare în ultimii doi ani de mandat, vicepreşedintele rămâne în funcţie până la sfârşitul perioadei.
Totuşi, după Nicolas Maduro, Hugo Chavez nu este în prezent nici în situaţia de ‘absenţă’, nici de ‘incapacitate’ permanentă.
