12.2 C
București
duminică, 19 mai 2024
AcasăSpecialUngurii pregătesc o „minicolonizare“ în Transilvania

Ungurii pregătesc o „minicolonizare“ în Transilvania

Un diplomat maghiar a recunoscut că autorităţile din Budapesta vor să profite de liberalizarea pieţei funciare din România. Ar exista şi un mecanism de punere în aplicare a acestui plan.

Eliminarea, de la 1 ianuarie, a tuturor interdicţiilor referitoare la cumpărarea terenurilor agricole din România de către persoane fizice şi juridice străine a dus la apariţia unei situaţii ciudate. Ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, Andor Szabo, a făcut o declaraţie şocantă unui cotidian local de limbă maghiară din estul Transilvaniei.

Citeşte şi: Legea privind cumpărarea terenurilor de către străini, retrimisă de Băsescu la Parlament

El a afirmat că Ungaria are o strategie care vizează cumpărarea de terenuri agricole, silvice şi a celor pe care se află izvoare de apă minerală din Transilvania. Mai mult, Andor Szabo a descris şi mecanismul care ar urma să fie folosit de autorităţile maghiare. Concret, cetăţenii care vor dori să îşi vândă pământul vor putea contacta ambasada ori consulatele maghia­re din România. Un funcţionar al aparatului diplomatic ori consular maghiar se va deplasa la faţa locului şi va evalua terenul. Apoi, el îi va face o ofertă vânzătorului.

Acesta va putea încasa o sumă pe loc sau va putea opta pentru posibilitatea de a primi o rentă viageră, plus dreptul de a folosi tere­nul până la moarte. După decesul său, terenul ar urma să intre în proprietatea statului maghiar. ”Intenţionăm să oferim acest teren acelor tineri care doresc să lucreze în agricultură şi care nu au pământ”, a spus Andor Szabo în declaraţia oferită cotidianului local de limbă maghiară. El a declarat că această strategie nu a fost gândită la Budapesta, ci de autorităţile locale din prezumtivul Ţinut Secuiesc.

Cumpărarea de teren, mai mult decât o simplă afacere

Profesorul Adrian Ivan, şeful Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Istorie Contemporană al Universităţii Babeş-Bolyai, care este şi expert în studii de securitate, crede că SRI şi SIE trebuie să spună decidenţilor politici din România ce informaţii au în legătură cu acest subiect. ”Dacă statul maghiar oferă terenurile cumpărate în Transilvania unor cetăţeni ai Ungariei, putem vorbi chiar de o politică de colonizare, care nu poate fi acceptată.

În Transilvania, până la primul război mondial, bancherii români cumpărau moşiile unor aristocraţi maghiari care dădeau faliment, însă nu ofereau pământul unor cetăţeni români, ci unor ţărani care erau, în fond, tot cetăţeni austro-ungari”, a spus Adrian Ivan. El mai crede că această strategie nici nu este viabilă pe termen lung. ”În fond, cât teren poate să cumpere Ungaria în Transilvania? Parlamentul României poate să vină cu o contramăsură şi să limiteze acest drept de cumpărare”, spune Adrian Ivan. Un precedent în acest sens ar putea fi oferit chiar de Ungaria.

Autorităţile de la Budapesta au emis o lege, care va intra în vigoare în mai şi care limitează la un hectar suprafaţa de teren agricol pe care o poate cumpăra un cetăţean străin. În plus, acesta trebuie să dovedească faptul că are studii agricole ori silvice şi că în ultimii ani a avut activităţi agricole pe teritoriul maghiar sau că deţine minimum 25 la sută din acţiunile unei cooperative agricole înmatriculate în Ungaria.

Declaraţiile diplomatului ma­ghiar au stârnit şi reacţia deputatului PNL Adrian Oros, care este prorector al Universităţii de Ştiinţe Agri­cole şi Medicină Veterinară din Cluj. ”Adevărul este că România a fost nepregătită în acest domeniu.

O soluţie ar fi o strategie prin care Guvernul să stimuleze creditarea pe trei paliere. O dată, să fie încurajaţi tinerii fermieri să cumpere teren pentru ferme individuale, după modelul creditelor Prima Casă, apoi, pe un al doilea palier, organizaţiile de producători să poată primi credite pentru achiziţii de terenuri, iar pe un al treilea palier creditarea să se refere şi la consiliile locale care pot să cumpere suprafeţe. Aceste credite agricole ar putea fi acordate de CEC Bank, care, în cazul celor 300 de hectare cumpărate de Ioana Băsescu, a arătat că are disponibili­tatea de a finanţa afaceri agricole”, a spus Adrian Oros.

ULTIMA ORĂ

Înapoi la Parlament

Preşedintele Traian Băsescu a trimis ieri înapoi la Parlament legea care reglementează vânzarea terenurilor agricole către străini, potrivit unui comunicat remis de Administraţia Prezidenţială. În cererea de reexaminare, şeful statului face referiri la prevederi care pot genera confuzii, dar şi la lipsa unor proceduri.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă