Publicat la inceputul saptamanii, cel mai recent Eurobarometru prezinta o Europa in care sustinerea publica fata de Uniune se afla pe un trend de usor declin (pentru „UE 15”, de la 50% in toamna anului 2004 la 42% in sondajul pe care il discutam, efectuat de CSOP in toamna 2006). Tendinta este similara in Romania, unde, in aceeasi perioada, s-a inregistrat o scadere de la 74 la 67%. Atitudinile pozitive sunt proprii mai ales tinerilor, persoanelor cu educatie superioara, cu statut social superior (manageri si profesiuni liberale).
Nivelul actual al increderii romanilor in UE este printre cel mai ridicat din cele 27 de state membre (suntem intrecuti numai de Slovenia). Vestea nu e neaparat buna, caci, dupa cum constata profesorul Dumitru Sandu, autor al Raportului national, exista o relatie inversa intre nivelul de dezvoltare al unei tari si cel al increderii in UE. Trebuie spus ca nivelul ridicat al increderii romanilor in UE contrasteaza cu cel scazut in institutiile statului national – parlament, justitie, guvern, unde indicii romanesti se situeaza sub media tarilor membre. Pentru ca vorbim despre aceasta tema, trebuie sa fac o corectie la vocile care au glosat zilele acestea pe tema „dramaticei scaderi a increderii in justitie”: se inregistreaza intr-adevar o scadere fata de primavara anului 2006 (de la 34 la 26%), insa evolutia acestui indicator este oscilanta – nu putem vorbi despre o tendinta clara – iar in toamna 2004 se situa tot la 26%.
In aceste conditii, am putea spune ca increderea in institutiile europene se constituie mai degraba ca aspiratie („ca sursa de prosperitate, democratie si ca spatiu de libera circulatie pentru munca” – scrie raportorul susmentionat). Dimpotriva, lipsa de incredere in institutiile interne este expresia frustrarilor unui popor care manifesta unul dintre cele mai reduse niveluri ale satisfactiei fata de viata (48% fata de 84% in UE 15).
Sursa insatisfactiei romanilor fata de felul in care traiesc este evidenta daca punem fata in fata agenda publica a conationalilor nostri cu cea a cetatenilor „vechii Europe” (UE 15). Pentru romani, cele mai importante probleme cu care se confrunta tara sunt situatia economica (45%), cresterea preturilor (30%) si situatia sistemului de ingrijire a sanatatii (25%); dimpotriva, angoasele europenilor sunt legate, in ordine, de somaj (38%), infractionalitate (24%) si imigratie (24%). Intelegem ca, in timp ce noi tindem spre depasirea precaritatii economice, cresterea puterii de cumparare si un sistem medical decent, temerile europene explica reticentele lor (justificate sau nu) fata de extinderea Uniunii.
Cum spuneam, Eurobarometrul cu numarul 66 a fost ultimul in care Romania a fost inclusa in rubrica „altele”. Ramane sa asteptam ca, o data cu includerea in alta categorie, sa constatam si modificarea corespunzatoare a configuratiei raspunsurilor, si asta nu doar in ceea ce priveste previzibila scadere a entuziasmului proeuropean.
