Alina Bica, actuala şefă a parchetului care cere anchetarea foştilor miniştri ai Economiei, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, a avizat în 2009, în calitate de secretar de stat, un act normativ care ar fi favorizat indirect subminarea economiei naţionale, încadrare juridică stabilită de un procuror din subordinea ei.
În dosarul instrumentat de DIICOT, în care foştii miniştri ai Economiei Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, alături de alte 40 de persoane cu funcţii înalte, sunt acuzaţi de complot şi subminarea economiei naţionale în beneficiul magnatului Ioan Nicolae, ar trebui amintită şi contribuţia Alinei Bica, actuala şefă a DIICOT, fostă secretar de stat la Justiţie în 2009, care avea atribuţii de vizare a actelor normative, susţine specialista în domeniul energiei Ana Otilia Nuţu.
În dosarul instrumentat de DIICOT se cere ridicarea imunităţii ministeriale ( aviz de cercetare penală) pentru Vosganian şi Videanu pe motiv că aceştia, prin ordine de ministru ( în cazul lui Vosganian) şi prin memorandumuri supuse aprobării Guvernului ( în cazul lui Videanu) l-au ajutat pe Ioan Nicolae, prin societatea sa INTERAGRO, să achiziţioneze NELEGAL gaze naturale din producţia internă de la ROMGAZ la preturi foarte mici, prejudiciul fiind de 130 de milioane de dolari.
INTERAGRO a obţinut gazele naturale din producţia internă ( care era foarte ieftină), la care s-a mai adăugat şi un discount de 40 de dolari pe mmc de gaze naturale, pe motiv că e producător de îngrăşăminte pentru agricultură , e mare consumator de gaze naturale şi poate fi întreruptibil.
Specialista în energie Otilia Ana Nuţu spune că actuala şefă a DIICOT, Alina Bica, ar fi ajutat şi ea, în 2009, cînd era secretar de stat la Ministerul Justiţiei, achiziţionarea discreţionară a gazelor naturale, prin viza de legalitate pe care a dat-o pentru emiterea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 54/2009 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale. OUG nr. 54 a devenit, prin votarea în Parlament în 2010, Legea 332.
Potrivit Anei Otilia Nuţu, “din cauza crizei, Guvernul României a hotărât ca unii consumatori, (mari, de peste 5000 mc/h), întreruptibili, să beneficieze exclusiv de gaz de producţie interna, care e reglementat la un preţ mai mic, respectiv de 150 USD/1000 mc, comparativ cu 400 USD cît e gazul de import. Ca urmare a OUG 54 si a Legii 332, trei firme , respectiv Interagro, Azomures şi ELCEN au luat gaz de producţie internă, 100%, ceea ce a făcut ca în restul pieţei să ramâna mult mai puţin gaz de producţie internă. Furnizorii reglementati, ca EON şi GDF, au fost fortati sa cumpere gaz mai scump, înregistrând pierderi, pe care le vor recupera din buzunarul nostru”
Mecanismul prin care a fost scăzut preţul la gaze
Ministerul Economiei a propus o notă de fundamentare care, pentru a intra în discuţia Guvernului şi a fi aprobată Ordonanţa de Urgenţă trebuia să aibă viza de legalitate a Ministerului Justiţiei.
Avizul de legalitate ar fi fost dat de Alina Bica, secretar de stat la Justiţie în 2009.
În nota de fundamentare ce ar fi fost vizată de Alina Bica se preciza : “(…) Prin anularea obligativităţii formării coşului de amestec gaze naturale pentru consumatorii întreruptibili, pe o perioada de 6 luni, se permite alimentarea cu gaze naturale exclusiv din producţia interna a acestora si implicit stabilirea unui preţ de achiziţie gaze naturale mai mic, care să permită supravieţuirea acestor industrii. (…) În cazul în care nu se iau aceste măsuri, există riscul opririi activităţii în industria de îngrăşăminte, a activităţii unor producători de energie electrică şi termică”.
Tot în nota de fundamentare, spre final, se descria impactul ordonanţei astfel : “Considerăm că acest impact va fi unul pozitiv, prin menţinerea în funcţiune a capacităţilor de producţie de îngrăşăminte chimice şi energie electrică, corelat cu menţinerea capacităţilor de producţie gaze naturale, situaţii care permit în continuare obţinerea de venituri semnificative la bugetul de stat.
Se evită în acest mod, în primul rând, dependenţa agriculturii româneşti de importurile de îngrăşăminte, (…) respectiv se evită influenţa negativă directă asupra balanţei de plăţi externe şi asupra altor ramuri industriale care utilizează produsele obţinute în combinatele de îngrăşăminte chimice”.
Contactată telefonic, şefa DIICOT Alina Bica ne-a precizat: “În dosar nu este vorba de ordonanţa de urgenţă pe care aş fi vizat-o în 2009, ci de cele trei memorandumuri ale dlui Videanu prin care s-au acordat facilităţile societăţii INTERAGRO. Apoi, ordonanţa de urgenţă a devenit lege în 2010, deci nu poate face obiectul investigaţiei DIICOT”.
Întrebată fiind de ce NU este arestat preventiv actorul principal, Ioan Niculae, care a constituit, potrivit referatului DIICOT, gruparea infracţională, care a complotat şi a subminat economia naţională cu cel puţin 130 de milioane de dolari – infracţiuni cu consecinţe grave pentru societate -, Alina Bica ne-a precizat că procurorul de caz este suveran pe dosar şi numai el poate decide măsurile preventive în dosar.
Reamintim că în cadrul interviului de la Consiliul Superior al Magistraturii pentru a obţine avizul de numire pe funcţia de şefă DIICOT, întrebată fiind ce va face dacă va fi obligată să investigheze un dosar în care va apare şi un act normativ pe care l-a avizat ca secretar de stat la Justiţie, Alina Bica a răspuns că îl va informa pe procurorul general al României.
