Preşedintele american a primit luni la Washington 40 de lideri africani pentru un summit fără precedent în istoria SUA, în momentul în care opinia mondială este cu ochii pe vestul continentului, afectat de o gravă epidemie generată de virusul Ebola. Obiectivul central al summitului este economic, Washingtonul nedorind să rateze imensa piaţă africană în creştere şi unde concurenţa Chinei şi a altor state emergente este tot mai accentuată.
Între 4 şi 6 august, preşedintele Obama găzduieşte Summitul SUA-Africa, pentru prima oară în istorie America primind pe solul său atâţia şefi de stat şi de guvern africani – aproape toate cele 54 de ţări de pe continent au fost invitate să participe la această întâlnire. Cu excepţia celor ai căror lideri sunt fie suspendaţi de Uniunea Africană, fie nu au relaţii bune cu SUA. Printre marii absenţi figurează preşedintele din Zimbabwe, vizat de sancţiuni americane din 2001 şi cel al Sudanului, aflat sub mandat internaţional de arest emis de CPI pentru crime contra umanităţii şi crime de război.
Oficial, Summitul SUA-Africa vizează „întărirea relaţiilor cu una dintre regiunile cele mai dinamice… să facă să progreseze obiectivele Administraţiei în materie de comerţ şi investiţii în Africa… să pună în evidenţă angajamentul Statelor Unite faţă de securitatea Africii, dezvoltarea democraţiei şi a locuitorilor ei”, declara purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney. Analiştii consideră că deşi Administraţia Obama minimalizează o anume rivalitate între investitorii străini în Africa, obiectivul major al summitului este efectiv întărirea prezenţei americane şi strângerea relaţiilor comerciale şi geostrategice cu ţările africane, pentru a contracara pătrunderea puterilor economice emergente din grupul BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China). Aceşti „noi bogaţi”, în special China, investesc sute de miliarde şi nu încetează să câştige pieţe importante pe un continent care altădată era curtat doar de Occident.
Washingtonul îşi revendică locul pe piaţa africană ca partener într-o regiune pe care în urmă cu un an Obama o califica „viitorul mare succes-story mondial”. SUA nu ocupă în prezent decât locul trei în lista schimburilor comerciale cu Africa, la mare distanţă de UE – aflată pe primul loc – şi de China. Casa Albă a dat asigurări că iniţiativa sa nu este o ripostă, de altfel tardivă, la „Chinafrica”. Totuşi, din declaraţiile americane se deduce că uimitoarea ofensivă a Chinei pe continent în cursul ultimului deceniu este prezentă în gândirea tuturor. În The Economist, Obama sublinia: „Sfatul meu pentru liderii africani este de a asigura că, dacă China construieşte şosele şi poduri, pe de o parte angajează muncitori africani, pe de altă parte şoselele nu leagă decât minele de porturile care permit legătura spre Shanghai, dar guvernele africane au un cuvânt de spus asupra modului în care aceste infrastructuri vor fi benefice pe termen lung”. În pofida sărăciei populaţiei, Africa rămâne de neocolit având în vedere imensele resurse naturale, energetice, forestiere şi hidrografice, care atrag marile multinaţionale asiatice, europene şi americane pentru a-şi susţine industriile. Opacitatea negocierilor în contractele de exploatare, corupţia şi alte şmecherii financiare ale liderilor, privează populaţiile africane de dividentele resurselor lor naturale.
General Electric la start
Compania General Electric profită de primul Summit SUA-Africa şi intenţionează să îşi întărească prezenţa pe continentul african printr-un proiect de investiţii. Luni, compania a anunţat intenţia de a investi 2 miliarde de dolari în Africa până în 2018, pentru a profita de „puternicul potenţial de creştere” al continentului. General Electric este prezentă deja în Nigeria şi Algeria, aceste ţări beneficiind de un program de instalare de turbine de gaz pentru producerea electricităţii, a cărui valoare nu a fost precizată. Un miliard dolari va fi consacrat construirii de căi ferate şi echipament electric în Angola.
Invitatul nepoftit
Dacă Administraţia Obama spera ca la acest summit să pună accentul pe şansele Africii şi nu pe crizele şi tragediile ei, virusul Ebola vine şi busculează ordinea priorităţilor. Îngrijorătoarea epidemie care loveşte Africa de Vest nu putea lipsi din discuţiile de la Washington, unde sunt evocate mijloace de îndiguire a propagării crizei. Vineri, Barack Obama a abordat subiectul în conferinţa de presă insistând asupra măsurilor de precauţie ce se vor luat pentru controlarea delegaţiilor care vor sosi din ţările afectate, ca Liberia, Sierra Leone şi Guineea. Aceste măsuri de precauţie sunt în puse în practică în timp ce medicul american Kent Brantly, infestat cu virusul Ebola, a fost repatriat sâmbătă cu un avion sanitar şi e tratat la spitalul Universităţii Emory din Altanta.
Obama îşi apără politica
În cadrul conferinţei de presă de vinerea trecută, Obama s-a referit la criza de la frontiera SUA cu Mexic, la conflictul dintre Israel şi Hamas în Gaza şi la alte subiecte, subliniind că nu poate controla ordinea de zi mondială. Frustrarea sa este de înţeles, scrie media americană – republicanii refuză să coopereze cu preşedintele aproape pe orice subiect, inclusiv în crizele urgente cum este gestionarea situaţiei actuale de la fontiera cu Mexicul, pe unde intră clandestin mii de copii. Preşedintele Putin îi ignoră avertismentele asupra Ucrainaei. Iar investiţia diplomatică masivă a Administraţiei sale pentru o pace între israelieni şi palestinieni se scufundă în violenţă şi ostilităţi neîncetate. Limitele preşedinţiei sale au devenit una din temele dominante al celui de-al doilea mandat. Obama încearcă să spulbere această percepţie făcând cunoscut că nici naţiunea şi nici preşedintele nu deţin puteri pentru a controla evenimentele pretutindeni în lume. Şi a insistat că îşi păstrează puterea de a face o diferenţă. Întrebat dacă SUA şi-au pierdut puterea sub conducerea sa, Obama a declarat: „Aparent, oamenii au uitat că America, ţara cea mai puternică a planetei, încă nu controlează întreaga lume. Şi ştiţi că eforturile noastre diplomatice cer adesea timp”. Obama a notat că în Europa de Est, SUA sunt pe cale să facă tot ce pot pentru ajutorarea ucrainenilor şi să sancţioneze Rusia, dar „nu putem controla modul în care gândeşte Putin”.
În Orientul Mijlociu, Obama a afirmat dreptul Israelului la autoapărare, cerând eforturi pentru protejarea palestinienilor în Gaza. Tot în legătură cu escalada conflictelor, preşedintele a precizat că acest conflict israelo-palestinian durează de decenii. Obama a spus că s-a întrebat mereu ce ar putea face mai mult pentru a soluţiona acest conflict şi altele dar face tot ce poate. În plan intern, el şi-a exprimat decepţia că republicanii au autorizat un proces contra sa pentru abuz de putere şi după câteva zile au precizat că şeful Casei Albe foloseşte puterile prezidenţiale pentru a rezolva criza de la frontieră. Obama se pregăteşte să anunţe noi măsuri care ar putea permite ca milioane de imigranţi clandestini să rămână în SUA fără teama de a fi expulzaţi, după ce Congresul a refuzat să adopte legislaţia.
