Combaterea incalzirii globale, Africa si tragedia de la Darfur, lupta impotriva terorismului si scutul american antiracheta, ca si dosarul nuclear iranian sunt principalele teme ale celui de-al 33-lea summit G8, care incepe maine in statiunea Heiligendamm din Germania.
summitul are loc pe fondul unor grave divergente intre Rusia si statele occidentale, relatiile dintre Moscova si Washington ajungand la nivelul cel mai scazut dupa sfarsitul razboiului rece.
Masurile de securitate luate de autoritatile germane sunt fara precedent, incluzand un gard de securitate lung de 12 km care inconjoara statiunea si un gard submarin.
"Formula" in care are loc reuniunea a evoluat de la G6 (SUA, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franta, Italia) la G7 prin cooptarea Canadei, in 1976, ajungand la G8, prin participarea Rusiei. Exista voci care sustin ca ar fi nevoie de inca o extindere, de implicarea Indiei si a Chinei, tari emergente, ale caror voci au o pondere tot mai importanta in dezbaterile globale. In legatura cu acest subiect, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a facut o precizare: "Nu dorim sa transformam G8 in G13" (incluzand China, India, Brazilia, Africa de Sud si Mexic, state care au inregistrat cresteri economice de 10 la suta pe an). Economia nu este totul, G8 este si o "comunitate de valori", a adaugat doamna Merkel.
In zilele care au precedat summitul G8, presa internationala a reluat dezbaterile privind utilitatea acestui tip de reuniuni, criticate pentru ca ar fi "degenerat" intr-un fel de ritual steril, dupa cum se arata intr-un editorial publicat in cotidianul italian "La Stampa". Editorialul il citeaza pe scriitorul german Hans Magnus Enzensberger, care, deranjat de masurile de securitate ce au transformat Heiligendamm intr-o fortareata, i-a indemnat pe protagonisti sa aleaga o insula mica si izolata din Caraibe sau din Pacific.
Criticile nu sunt insa intru totul justificate, "La Stampa" citand doua dintre crizele grave la a caror dezamorsare au avut o contributie decisiva summiturile G6-G8: socul petrolier de dupa razboiul de Yom Kippur, din octombrie 1973, si criza de pe Wall Street din 1988, a doua ca gravitate dupa cea din 1929.
"G8 nu si-a pierdut utilitatea sau relevanta, dar trebuie sa isi regandeasca identitatea si obiectivele", arata "La Stampa".
Asteptarile de la aceasta editie sunt mari, gazda reuniunii, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, care exercita si presedintia semestriala a UE, propunand o agenda ambitioasa, fara sa ocoleasca punctele "sensibile", cum ar fi combaterea incalzirii globale, domeniu in care se spera chiar atingerea unui acord intre SUA si ceilalti parteneri din G8.
Starurile s-au mobilizat si anul acesta pentru a-i sensibiliza pe liderii G8 in legatura cu problemele Africii. Elton John, actrita si modelul indian Padma Lakshi, modelul Iman, Alicia Keys si Jessica Alba si Liv Tyler au semnat un apel, iar vedeta rock Bob Geldof a fost pentru o zi redactor-sef al cotidianului german "Bild", publicand editoriale semnate de George W. Bush si de George Clooney.
Incalzirea globala incinge si spiritele
Gazda Summitului G8 de la Heiligendamm, cancelarul Angela Merkel, ar fi dorit ca reuniunea sa aduca o iesire din impasul la care s-a ajuns in privinta masurilor globale de combatere a incalzirii globale. In urma cu cateva zile, presedintele SUA, George W. Bush, a prezentat un plan care se apropie de ideile partenerilor sai europeni, cu o exceptie: stabilirea de niveluri maxime admise pentru emisiile de gaze poluante, cu care Casa Alba nu este de acord.
Ministrul german al Mediului, Sigmar Gabriel, a declarat ca initiativa lui Bush nu este decat "un cal troian". Colegul sau din guvernul de la Berlin, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a apreciat, diplomatic, intr-un interviu ca SUA si UE pornesc de la o premisa comuna: aceea ca factorii politici au "maximum 15 ani pentru a lua masuri adecvate, pentru ca modificarile climatice sa nu se transforme intr-o catastrofa". Dar a continuat prin a aminti principala diferenta de abordare: "Desigur, avem nevoie de aceste noi tehnologii (nepoluante, pentru exportul carora SUA au propus eliminarea taxelor – n.r.) (…). Dar aceasta nu va fi suficient daca nu trecem la faza urmatoare, adoptand niveluri (de emisii de gaze poluante) constrangatoare".
» Scutul antiracheta
SUA au anuntat in ianuarie ca vor desfasura mai multe elemente ale scutului antiracheta in Europa de Est: sase interceptoare in Polonia si un radar ultrasofisticat in Cehia. Washingtonul sustine ca scutul antiracheta vizeaza contracararea unor atacuri din partea altor state, cum ar fi Iranul. Rusia sustine ca amplasarea scutului in Europa va pune sub semnul intrebarii echilibrul de forte pe continent si va relansa "cursa inarmarilor". Presedintele rus este nemultumit de amplasarea unor baze militare americane in Romania si Bulgaria.
» Statutul provinciei Kosovo
Consiliul de Securitate al ONU urmeaza sa se pronunte cu privire la un proiect de rezolutie care vizeaza acordarea unei independente supravegheate provinciei Kosovo. Rusia, aliat al Serbiei, este ostila proiectului si ameninta cu exercitarea dreptului sau de veto. Rusia spune ca astfel s-ar genera un efect de domino, incurajandu-se separatismul din Georgia sau Republica Moldova.
» Drepturile omului si democratia
Liderii occidentali sunt ingrijorati de situatia din Rusia, unde Kremlinul concentreaza tot mai mult puterea, si de reprimarea manifestatiilor opozitiei de catre fortele de ordine. Moscova raspunde cerandu-le tarilor europene si Statelor Unite sa se ocupe de propriile probleme.
» Energia
Acest subiect revine sistematic in negocieri, statele occidentale cerand un mai bun acces al investitorilor straini la sectorul energetic rusesc si garantii in materie de aprovizionare. Rusia detine monopolul asupra retelelor de conducte petroliere.
