Manastirea Agapia a devenit scena unui conflict deschis intre calugarite si 34 de familii care au case pe terenuri din jurul lacasului monahal.
Punctul culminant a fost atins luni, 9 iulie, cand, in fata manastirii, turistii au putut vedea mai multe zeci de protestatari purtand pancarte, care strigau sa li se dea pamantul inapoi si sa li se permita sa isi ingroape mortii in cimitir. Conflictul are la baza sentinta civila nr. 2478 din 11.10.2002, emisa de Judecatoria Targu Neamt intr-un proces de constatare, prin care Manastirii Agapia i se recunoaste dreptul de proprietate pe 49 de hectare, pe care se afla insa alte 34 de proprietati particulare. Stareta Manastirii Agapia, Olimpiada Chiriac, spune ca nu are nici o obligatie fata de cele 34 de familii nemultumite si ii explica mitropolitului Daniel, intr-o scrisoare facuta publica, faptul ca manastirea este stapana pe tot terenul inca de la infiintare. "De-a lungul timpului, in perimetrul celor 49 ha situate in vatra manastirii, au ocupat samavolnic sau au fost improprietariti ilegal sub diferite forme de catre regimul comunist un numar de 34 de cetateni, care detin impreuna peste 9 ha teren cu care s-au inscris in anul 1959 in Registrul Agricol la Primaria Agapia, fara sa fie verificati ca se inscriu peste rolul nostru", afirma stareta Olimpiada Chiriac. Primarul comunei Agapia, Vasile Cucos, o contrazice insa pe stareta. "In Registrul Agricol din anii 1959-1960, singurul in baza caruia se fac retrocedarile, apar constructii de-ale mirenilor inca dinainte de 1900 pe terenul obtinut acum de manastire. Veniti sa va arat actele!", a declarat primarul Cucos.
