Statuia din centrul oraşului Câmpeni este una dintre cele mai reuşite, dedicate eroului de la 1848.
În timp ce oraşul Cluj-Napoca are una dintre cele mai ciudate statui dedicate lui Avram Iancu, liderul Revoluţiei române din Transilvania, din 1848 – 1849, locuitorii Ţării Moţilor spun că cea mai frumoasă statuie a eroului este cea din centrul oraşului Câmpeni. Statuia, realizată în perioada interbelică, este într-adevăr una dintre cele mai reuşite reprezentări ale lui Avram Iancu. Însă ea are o poveste extrem de complicată.
Dorinţa regelui
Statuia a fost sculptată de unul dintre cei mai bine cotaţi artişti români din perioada interbelică. Este vorba de Ion Dimitriu-Bârlad, bunicul interpretei Margareta Pâslaru. Ion Dimitriu-Bârlad a fost supranumit şi “sculptorul ostaşilor”, pentru că şi-a pus arta în slujba imortalizării unor personaje istorice. Astfel, el a realizat nu doar statuia lui Avram Iancu, aflată acum în Câmpeni, ci şi statuile lui Ştefan cel Mare şi Dimitrie Cantemir din Iaşi ori cea a lui Alexandru Ioan Cuza din Galaţi. Ion Dimitriu-Bârlad a abordat şi alte teme.
Printre altele, el a sculptat statuia “Femeia cu ulciorul” de la Izvorul Sissi din Parcul Cişmigiu, din localitatea Bucureşti. Unii dintre istoricii de artă care au studiat opera lui on Dimitriu-Bârlad sunt de părere că, în demersul de a realiza o statuie dedicată lui Avram Iancu, a fost încurajat atât de Iuliu Maniu, pe atunci lider al PNŢ şi premier al României, cât şi de Regele Carol al II-lea. “Era un context istoric interesant. După câteva secole în care centrul simbolic al oraşelor din Transilvania fusese populat cu reprezentări ale unor personaje istorice maghiare ori austriece, românii au simţit nevoia să îşi impună proprii lor eroi.
Iar Avram Iancu, eroul Revoluţiei de la 1848, era una dintre cele mai potrivite personalităţi pentru a ilustra spiritul dârz al românilor ardeleni”, spune publicistul Ovidiu Sălăjean. Astfel, Ion Dimitriu-Bârlad a sculptat şi a inaugurat, în anul 1930, statuia lui Avram Iancu, amplasată pe atunci în centrul oraşului Târgu-Mureş. Oraşul era considerat pe atunci drept o capitală a secuilor, dar era şi locul în care anul revoluţionar 1848 l-a găsit pe Avram Iancu în postura de cancelist la Tabla Regală din Târgu-Mureş. De fapt, iniţial, Avram Iancu şi Alexandru Papiu-Ilarian, care era, de asemenea, cancelist la Tabla Regală, au luat parte la adunările revoluţionare ale maghiarilor mureşeni. Cei doi lideri români au decis să pornească pe drumul lor, ca urmare a insistenţelor maghiarilor de a cere unirea Transilvaniei cu Ungaria.
Mutarea la Câmpeni
Statuia nu a stat pe soclu decât 10 ani. Atunci când Transilvania de Nord a fost ocupată de Ungaria horthystă, pentru a feri statuia lui Avram Iancu de distrugere, autorităţile române au decis să o mute. Oraşul Câmpeni, care îşi revendică rolul de capitală tradiţională a Ţării Moţilor. Mai mult, Câmpeniul era locul în care Avram Iancu, împreună cu prefecţii Ioan Buteanu şi Simion Balint i-au organizat şi instruit pe moţii care au plecat spre Marea Adunare Naţională din Blaj, din 15 mai 1848. Apoi, după ofensiva maghiară în Transilvania, la Câmpeni şi-a stabilit Avram Iancu cartierul general. Clădirea în care a funcţionat comandamentul armatei româneşti a devenit azi muzeu. Mai mult, după victoria românilor în adevăratul război civil, care i-a implicat şi pe maghiari, şi pe austrieci, Avram Iancu şi-a petrecut multă vreme în Câmpeni, iar azi, localnicii se simt foarte ataşaţi de figura eroului român. Câmpănarii nici nu ar concepe să redea statuia oraşului Târgu-Mureş, care, în schimb, s-a ales cu o altă statuie ecvestră a lui Avram Iancu.
Oraş din Evul Mediu
Avram Iancu rămâne, astfel, figura centrală a istoriei Câmpeniului, după cum afirmă un istoric local, Vasile Bud. Şi asta cu toate că aici şi-a aflat cartierul general şi Horea, conducătorul răscoalei de la 1784, dar şi controversatul călugăr Sofronie din Cioara, cel care a pornit, la mijlocul secolului al XVIII-lea, o răzmeriţă de proporţii, cauzată de motive religioase. Iar Câmpeniul s-a aflat şi în centrul stăpânirii legendarului voievod Iacob al Ţării Ţopilor (Terra Tzopus în izvoarele medievale). Oraşul este atestat documentar din timpul principilor Transilvaniei din familia Bathory, iar primele sale privilegii i-au fost acordate de principele Cristofor Bathory, fratele regelui Poloniei, Ştefan Bathory.
