Un studiu realizat de experţi apropiaţi de Kremlin face senzaţie prin concluziile lui – nemulţumirea faţă de Putin se accentuează şi tulburări politice importante sunt inevitabile. Un opozant rus a fost răpit în Ucraina şi închis în Rusia.
Potrivit experţilor de la Centrul de Cercetări Strategice (care în trecut a lucrat de mai multe ori cu Kremlinul), ruşii nu ştiu cum să scape de preşedintele lor, Vladimir Putin, valul de nemulţumire accentuându-se inexorabil. Conştient de această tendinţă, fostul ofiţer KGB devenit „ţarul” Rusiei a înăsprit legile şi acţiunile pentru a zăgăzui opoziţia. Izgoneşte din ţară ONG-urile străine şi aruncă în închisoare vocile care îl critică. Ultima ispravă – răpirea unui opozant rus în Ucraina şi plasarea în detenţie provizorie la Moscova sub acuzaţia că pregătea organizarea de tulburări masive. Relatările lui într-un săptămânal au iscat ieri un val de critici.
Centrul de Cercetări Strategice este cel mai ascultat în Rusia, fiind singurul grup de experţi care a prezis cu precizie mişcarea de revoltă ce a zguduit scena politică rusă în decembrie trecut, după un deceniu de calm aparent. Or, studiul lor arată că, deşi o revoltă armată în Rusia este practic exclusă, sunt posibile o revoltă populară şi neascultarea civică generalizată. Sezonul manifestărilor masive (cu peste 100.000 de participanţi) s-a încheiat în primăvară, dar experţii asigură că nu este vorba decât de un respiro şi puterea nu are nici un motiv să stea fără grijă. „Scăderea activităţii protestatare este doar un fenomen pasager. Neîncrederea faţă de putere şi iritarea cauzată de preşedintele Putin nu fac decât să crească.”
Dacă în 2008 liderul rus se bucura de o cotă de popularitate de 70%, acum el nemulţumeşte toate păturile societăţii ruse. Studiul foloseşte metodele psihologiei sociale pentru a analiza modul în care ruşii din întreaga ţară percep puterea. CRS a lucrat cu o duzină de grupuri de discuţii care au „o percepţie unanim negativă a acţiunilor de comunicaţie ale lui Putin”. Ultima oară s-a lăsat filmat în timpul unui zbor alături de cocori. A ciocnit pahare cu membrii Hells Angels, a plonjat sub apă pentru a recupera amfore antice şi a etalat alte performanţe dubioase, ironizate imediat de internauţii ruşi. Experţii CSR subliniază, de altfel, emergenţa internetului ca sursă primară de informaţie pentru clasa medie – Rusia ocupă locul cinci în lume ca număr de internauţi. În detrimentul televiziunii, strict controlată de Kremlin. Propaganda nu mai funcţionează şi telespectatorii pierduţi nu mai pot fi recuceriţi. Astăzi, ţara „traversează o perioadă încrâncenată între ideologia muribundă a stabilităţii putiniene şi ideologiile alternative care vizează să o înlocuiască”. Ruşii au pierdut speranţa unei schimbări a elitei prin intermediul scrutinelor electorale, falsificate la toate nivelurile.
Trei scenarii
Studiul nu a luat doar pulsul opiniei publice, ci prezice şi trei evoluţii posibile. Cea mai realistă s-ar face printr-o neascultare civică masivă, al cărei declanşator ar fi o criză economică. Urmează apoi scenariul unei tranziţii de catifea, o înlocuire voluntară a factorilor de decizie, fără plecarea neapărată a lui Putin.
Şi, în sfârşit, scenariul care, susţin experţii, a fost cel ales de Kremlin. Evitarea revoluţiei „convingând oamenii că sunt incapabili să schimbe ceva, că acţiunile personale sunt inutile”. Pentru a atinge acest scop, puterea mizează pe o „degradare rapidă a populaţiei, pierderea obişnuinţei muncii, depresie şi alcoolism”.
Metode „staliniste”
Se strânge laţul în jurul opoziţiei. O revistă rusească a publicat relatarea lui Leonid Razvojaev despre răpirea lui în Ucraina şi zilele care au urmat înaintea revenirii în Rusia, unde a fost încarcerat.
Plasat în detenţie provizorie şi inculpat pentru „pregătirea organizării de tulburări masive”, acest apropiat al liderului Frontului de Stânga, Serghei Udalţov, a povestit pentru New Times că în urma torturii şi a ameninţărilor contra familiei sale a recunoscut că este vinovat.
„Mi-au spus că îmi omoară copiii.” Opozantul de 39 de ani a povestiti cum a fost împins într-o camionetă în timp ce mergea pe o stradă din Kiev, în Ucraina, unde ceruse statutul de refugiat politic. Teza răpirii a fost evocată de biroul Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi din Kiev. După multe ore de drum, opozantul a fost dus în pivniţa unei case „pe jumătate în ruină”, unde i s-a pus o mască şi cătuşe la mâini, înainte de a fi interogat trei zile, fără apă şi fără mâncare şi fără a avea voie să meargă la toaletă.
„Dacă nu răspunzi la întrebări, copiii tăi vor fi ucişi.” Scopul principal era să depun mărturie, declară Razvojaiev, care a precizat că a clacat după ce gardienii săi l-au ameninţat că îi vor injecta „serul adevărului” şi l-au avertizat că putea deveni un handicapat.
„Am scris, cu cătuşele la mâini, o recunoaştere a vinovăţiei mele, am scris că am lucrat cu servicii secrete străine.”
Luni, comitetul rus de anchetă afirma că opozantul „s-a prezentat singur” pentru a-şi recunoaşte vina şi a negat că ar fi primit o depoziţie oficială de tortură, răpire sau altă practică ilegală.
Comitetul de coordonare al opoziţiei ruse, instanţă creată recent, a afirmat în prima sa declaraţie oficială că „puterea rusă a trecut la metode de forţă contra opozanţilor săi”.
Iar un deputat apropiat opoziţiei a evocat o „veritabilă teroare” şi a anunţat că va merge în Europa pentru a întâlni reprezentanţi ai ONU şi ai Consiliului Europei.
Doar purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus a precizat: „Kremlinul nu poate comenta această afacere”.
