Primul numar al ziarului "Romania libera" a aparut duminica, 15 mai 1877. Aceasta prima serie a durat 12 ani, pana in 1889, fiind un cotidian de opozitie de stanga, condus de Dimitrie August Laurian (1846-1906), ziarist si pedagog (fiul cunoscutului latinist August Treboniu Laurian (1810-1881), autor al "Dictionarului limbii romane" realizat din insarcinarea Academiei Romane).
Dimitrie August Laurian, membru corespondent al Academiei (1877), a avut contributii la reforma invatamantului din 1898, a fost autorul mai multor manuale, iar in anul 1874 Societatea Academiei Romane i-a acordat premiul "Evanghelic Zappa" pentru traduceri din autori clasici. (Cicero, Filipice).
Climatul politic al aparitiei
Aparitia ziarului a coincis cu un climat politic extern tulbure, sub amenintarea razboiului din Orient. Evenimentele precipitandu-se, in 4 aprilie 1877 a fost incheiata conventia romano-rusa prin care Rusia obtinea permisiunea de a-si trece trupele prin Romania, spre Turcia, obligandu-se sa respecte integritatea teritoriala a statului roman, promisiune de care, de altfel, nu s-a tinut, lucru care a dus la grele implicatii. La 6 aprilie a fost decretata mobilizarea generala si trupele romane au ocupat pozitii de aparare pe Dunare. La 12 aprilie Rusia declara razboi Turciei, iar armata rusa trecea frontiera Romaniei pentru a ajunge in Balcani. si astfel am fost tarati, impotriva vointei noastre, in razboiul ruso-turc.
Acesta era tabloul evenimentelor externe in care a aparut ziarul Romania libera. Pe plan intern, el aparea sub domnia lui Carol I (1866-1914), care a stiut sa tina cumpana intre cele doua partide existente (liberal si conservator), ce s-au confruntat, in toata aceasta perioada, atat fatis, in momentele de varf electorale sau parlamentare, cat si in viata politica din cluburi, din redactiile ziarelor si din cabinetele oamenilor politici. Perioada a debutat cu adoptarea unei noi Constitutii (ce a ramas in vigoare pana in 1923, doar cu revizuirea catorva articole in 1883), caracterizandu-se printr-o mare stabilitate politica interna. In conditiile internationale, dupa cum am vazut, nesigure, domnitorul il chemase la putere, in 1876, pe Ion Bratianu, a carui guvernare a durat pana in 1888. Doisprezece ani de stabilitate in care a fost proclamata si castigata independenta (1877, 1878), tara a devenit regat (1881), au fost adoptate o serie de masuri legislative care au contribuit la modernizarea societatii romanesti. "Romania libera" a trait toate evenimentele si framantarile prin care a trecut tara, implicandu-se, comentand, criticand, combatand. Controversata chestiune a Dunarii a innegrit multe pagini de ziar din anul 1883 si mult timp dupa aceea; ca si spinoasa problema evreiasca (starnita de pacea de la Berlin – 1878), cu clauze precise in ceea ce privea naturalizarea si dreptul la proprietate asupra pamantului a elementului evreiesc, intr-un moment de nationalism exacerbat datorita incercarilor prin care trecuse natiunea), revizuirea Constitutiei urmarind punerea de acord cu transformarile pe care le suferise tara devenind regat. Dar titlul, dupa cum spunea N.R. Locusteanu, care semna un articol din 13 ianuarie 1883, nu rezolva nimic de la sine. "Marirea unei natiuni nu sta in titluri; gloria si puterea stau in sciinte, in arte, in mestesuguri, in comert, in industrie, in agricultura, in creatiuni de institute folositoare, in moravuri austere, in simtiminte patriotice, in devotament pentru binele public, in implinirea cu religiozitate a datoriilor" si "Romania libera" a urmarit in paginile sale toate aceste probleme, incercand sa sugereze solutii, criticand abaterile, impunandu-se cu abilitate.
Cateva date privind biografia ziarului
Cotidianul "Romania libera" aparea la Bucuresti, avea 4 pagini in format 10 si costa 10 bani exemplarul. Abonamentul costa, in Capitala, pe un an 24 lei, pe 6 luni 12 lei, pe 3 luni 6 lei, iar in Districte pe un an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 8 lei. Aceste date le aflam din manseta de pe prima pagina, precum si alte date, cum ar fi pretul anunturilor si reclamelor si adresa administratiei (str. Lipscani no. 11, Tipografia Mihalescu & Luis), precum si adresele unde se pot adresa cei din Paris, Londra, Austria si Germania si Ungaria.
Ca toate ziarele din vremea aceea, paginile erau impartite in 4 coloane, sparte doar de titlurile rubricilor fixe. Pe prima pagina: Serviciul telegrafic; Bucuresci – urmat de ziua si luna (cu o zi inaintea datei ziarului) – reprezentand articolul de fond; Cronica zilei. Din afara (in care erau comentate diferite articole din presa straina). Pagina a 4-a era consacrata reclamelor si anunturilor. Pagina a 3-a era rezervata rubricilor: Varietati, Fapte diverse si Ultima ora. Articolele nu erau, in principiu, semnate si nu apareau imagini sau fotografii, textul fiind compact.
Reproducem in continuare fragmente din articolul de fond din primul numar, aparut in 15 mai 1877:
"Bucuresci 14 Maiu
(…) Am vazut si am auzit o multime de promisiuni frumoase, facute solemn inaintea natiunii, calcate cu usurinta a doua zi.
Am vazut conservatori, cari n’au stiut sa-si conserve nici averea, nici demnitatea lor personala, necum averea si demnitatea statului romanesc.
Am vazut liberali de contrabanda, cari isi ascundeau sub rotunjimea unor frase sonore apetiturile lor de chiverniseala.
Am vazut o multime de sarlatani de toate culorile politice spalandu-si turpitudinile in profesiuni de credinta pline de patriotism si de corectetia, spre a putea insela a doua zi cu mai multa sfruntare pe lesne crezatori.
Noi primim plini de incredere si de respect in Suveranul Romaniei aceste cuvinte, in cari este infasurat stimulul faptelor marete. Sa scapam de peripetiele acestei drame sangeroase, in care ne-au aruncat evenimentele, si atunci vom accentua puternic deosebirile care constituesc personalitatea Romaniei Libere, in marele partid liberal-national.
Pana atunci, organ al unui grup care represinta ideile unei stange moderate, ale unei junimi, care si-a facut cresterea politica in observarea durerilor de cari suferea societatea noastra de azi si in studierea marilor cugetatori positivisti ca Spencer, Macauly si Mill, vom lupta azi in presa, maine la granita, pentru existenta independenta si libera a unei Romanii prospere; ne vom sili sa punem o piedica ignorantei sau calculelor gresite, cari ar periclita santul patrimoniu al strabunilor nostri.
Nationalitate mai inainte de toate; onestitate si inteligenta in conducerea natiunei, iaca temelia triunghiulara pe care dorim sa se ridice Romania Libera si independinte.
In aceste grele imprejurari, Romania nu are decat trei inamici puternici: pe aceia cari o batjocoresc si o injura prin ziarele straine, mai ales maghiare si austriace; pe malonestii incuibati prin diferitele colturi ale administratiei publice si pe ignorantii parveniti, pe cari valurile turburate ale unei agitatiuni confuze i-a asvarlit prea sus in miscarea statului roman.
Contra acestor inamici perfizi, trebue sa lupte toti cetatenii cei buni cu acelasi zel, cu acelasi devotament, cum lupta bravul ostas roman la granita contra barbarilor, ce ne bombardeaza orasele, ce ne jefuiesc satele, ce ne ucid pe frati.
Contra acestor inamici vom lupta cu toata taria ce ne-o da convictiunea, capatata prin studii si experienta.
Romania Libera are o stanga moderata in corpurile legiuitoare, are o tinerime gata a lupta contra relelor presinte si viitoare.
Cu aceste forte puse in serviciul binelui public, Romania Libera, salutand pe barbatii cari au luptat si lupta pentru marirea patriei romane, iea astazi un loc in randurile presei liberale, cu multa incredere in viitorul coloanei lui Traian, santinela civilizatiunii latine in Orientul Europei…"
Urma un elogiu adus batranilor care luptasera in trecut si luptau in prezent, indemnand la urmarea exemplului lor.
V-am redat aproape integral articolul de fond din primul numar al ziarului, pentru a va face o parere atat despre modul in care erau abordate problemele, cat si despre stilul in care se scria, precum si despre ortografia folosita.
Tot pe pagina intai a acestui prim ziar, mai aparea Cronica zilei; Scurte stiri interne (din care spicuim cateva: "Romania Libera" ii elogiaza cu recunostinta "pe bravii osteni", dupa care urmeaza acordarea de medalii. Era semnalata plecarea domnitorului in Oltenia pentru a inspecta trupele si "a da speranta victoriei acelor zecimi de mii de osteni gata de a muri pentru Romania libera si independenta si pentru Suveranul sau neatarnat". (…) "In Camera se desbate cestiunea financiara (de a se emite bilete ipotecare pentru stingerea datoriei flotante care intampina opozitie".
In rubrica Din afara, se putea citi comentarea unui articol din "Allgemeine Zeitung".
Dupa ce ne-am oprit putin asupra primului numar al ziarului, redam in continuare cateva aspecte care definesc atitudinea "Romaniei libere" fata de cele mai importante si controversate probleme in litigiu in urma incheierii pacii. Inca din ziarul din 20 ianuarie 1878, era redat un fragment din relatarea corespondentului din Petersburg, al ziarului Le Temps, din capitala Rusiei, in ceea ce privea conditiile de principiu in cazul incheierii pacii si pretentia Rusiei de a intra in posesia Basarabiei.
O alta problema arzatoare a fost Chestiunea Dunarii, despre care aflam, din articolul "Cestiunea Dunarii" din Romania libera din 17 aprilie 1881, ca presedintia Comisiei Dunarii, care urma sa-si inceapa lucrarile la Galati, o detinea Austro-Ungaria, ce milita pentru o comisie mixta sub presedintia sa – urmarind suprematia economica, desi nu era tara riverana. Aceasta situatie a dat loc la numeroase dispute si opozitii. Abia dupa un an si jumatate de la Congresul din Berlin, spre sfarsitul anului 1879, comisia europeana a numit un comitet din sanul sau, compus din delegatii Austriei, Italiei si Germaniei, care sa intocmeasca proiectul de regulament prevazut de articolul 55, sub numele de ante proiect. Cu aceasta ocazie, Austria pretindea sa participe si ea la comisiunea mixta.
Iar din ziarul din 24 noiembrie 1881 aflam ca, datorita pozitiei hotarate a Romaniei fata de dorinta Austro-Ungariei, exprimata mai cu seama in mesajul tronului la deschiderea corpurilor legiuitoare, din 15 noiembrie 1881, "Ministrul afacerilor externe din Viena a anuntat ruperea relatiilor cu Romania" si in 25 noiembrie era inserata stirea ca "Austro-Ungaria a ordonat contelui Hoyos, ministrul seu la Bucuresti, ca sa suspendeze provizoriu relatiunile personale cu guvernul roman". Iar la 17 decembrie era anuntata reluarea bunelor relatii cu Austro-Ungaria, cu pretul unei dureroase umilinte, cum o caracteriza autorul articolului. si era publicat, incadrat in chenar negru, cu o cruce deasupra, acest text: "Aici zace demnitatea statului roman, inmormantata la 15 Decembre 1881, ministri fiind I. Bratianu, C. Rosetti, G. Chitu…
Actul inmormantarii s’a inscris la Viena la oficiul afacerilor externe in urmatorul umilitor si dureros cuprins".
Ziarul Romania libera nu neglija nici latura culturala, care-si gasea locul, de obicei, in pagina a 2-a, in Foita Romaniei libere, unde apareau schite, romane in foileton, la inceput, traduceri din limbi straine, mai ales din autori francezi, mai tarziu, intalnim semnatura unor scriitori romani prestigiosi: in afara de clasici, Vasile Alecsandri, Mihail Eminescu, apare Barbu Delavrancea, care a debutat in Romania libera din 1877, cu poezia Stante dedicate Mariei sale Carol I si ofiterilor romani. Din 1882 a fost angajat in redactia ziarului, unde a inceput publicarea foiletonului Zig-zag, semnand cu pseudonimul Argus; in aceasta rubrica si in alte coloane cu caracter cultural; in paginile ziarului au mai semnat Duiliu Zamfirescu, Octavian Goga, B.P. Hasdeu, Carmen Sylva. Dupa cum spunea Duiliu Zamfirescu, in panseurile publicate in Romania libera, "Literatura este testamentul unui popor".
In Foita Romaniei libere, dar si in alte pagini au mai aparut si cronici teatrale, precum si articole pe teme stiintifice. Nu a fost neglijata nici miscarea culturala a romanilor de peste Carpati, intr-unul din numere au fost prezentate produsele literare ale Asociatiunii transilvane pentru literatura romana si cultura poporului roman.
Ziarul a facut cunoscute ideile unor personalitati politice proeminente: Ion Bratianu, C.A. Rosetti, Kogalniceanu s.a., publicand, pe langa comentarea actelor politice ale acestora, si cuvantarile lor cu diferite ocazii.
Existenta fragmentata
Dupa cum spuneam la inceput, primul ziar Romania libera a aparut din 1877 pana in 1889. Intre 20 octombrie 1915 si sfarsitul anului 1920 a aparut, sporadic, o "foita" cu acelasi nume, doar in doua pagini, care se autodefinea "Ziar pentru apararea intereselor nationale" – ziar redactat de un comitet. Practic, ziarul avea o singura pagina, pentru ca cea de-a doua era rezervata publicitatii, cu toate acestea si in acest format incerca sa abordeze o paleta larga de probleme, in afara de latura politica apareau si articole pe probleme sociale, culturale, publicand si poezii. Unele articole incep sa fie semnate, articolele sunt intitulate si apar de asemenea si fotografii.
Intre 1943 si 1944 apare un ziar ilegal, cu acelasi nume, la Paris, scos de antifascistii romani participanti la Rezistenta franceza, concomitent se tiparea si o editie in limba franceza. Incepand din 28 ianuarie 1943, este editat la Bucuresti un cotidian, la inceput ilegal, apoi legal din 24 august 1944, intre 1968 si 1989; el este al Consiliului National al Frontului Democratiei si Unitatii Socialiste. Din 1989 a inceput sa apara seria noua a ziarului, care a devenit independent, avandu-l ca director fondator pe Petre Mihai Bacanu.
Colectia Romaniei libere este o vasta arhiva in care poate fi urmarita istoria atat de framantata a tarii noastre, oglindind evenimentele politice, sociale si culturale. Patrunzand in toate colturile tarii, a contribuit la informarea si culturalizarea maselor.
Desi a avut o existenta atat de fragmentata, supravietuirea sa pe un arc de timp atat de mare merita o recunoastere, o aniversare, ca omagiu adus atator oameni, de la masinisti la redactori, care au contribuit la pastrarea prestigiului Romaniei libere, incercand, chiar si in conditiile vitrege prin care a trecut tara, sa ramana fidela crezului declarat in 1877, de a lupta impotriva relelor prezente si viitoare. Trebuie sa subliniem faptul ca Romania libera, in pofida celor 130 de ani ai sai, nu s-a bucurat niciodata de vreo aniversare.
