Bloggerii scriu, marți, despre proiectul concesiunii A3 Comarnic-Brașov, cum ar trebui să fie folosit Instagram și despre o echipă ce terapeuți care merge prin satele cele mai sărace din țară și face terapie cu copiii care au probleme precum: deficiențe de vorbire, autism sau handicap cognitiv.
Pe blogul biziday.ro citim despre eșuarea proiectului concesiunii A3 Comarnic – Brașov. CNADNR a justificat renunțarea la concesiune și caută să atenueze șocul anunțului prin prezentarea de soluții alternative, care se vor implementate încă din acest an. ”Dincolo de consecințele imediate ale anunțului de renunțare la proiectul A3 Comarnic – Brașov, după unsprezece ani de sistematic eșec al concesiunilor și parteneriatelor public-private în construcția de autostrăzi, este timpul să ne întrebăm dacă concesiunile sunt într-adevăr soluția minune la care visam cu toții acum un deceniu. Sigur, conceptul concesiunilor în dezvoltarea de infrastructură este încurajat la ora actuală chiar de către Comisia Europeană și sigur, sună foarte bine să ne construim astăzi mai multe autostrăzi decât ne permitem. Și încă pe banii altora. UAU! Și încă fără intervenția statului, deci asfaltul o să fie de calitate, căci privatul va avea tot interesul să aibă puțin de reparat în exploatare. UAU! Și taxa va fi plătită doar de utilizatori, nu de ceilalți. UAU!”, comentează autorul, Mihai Alexandru Crăciun.
Zoso scrie care ar trebuie să fie regulile de conduită pe Instagram. ”Urmăresc puține persoane pe instagram, majoritatea cu ceva legătură cu internetul. Și e uimitor că bunul simț sau logica minimă nu își găsesc locul”, a comentat bloggerul. Astfel, acesta a făcut un top al celor cinci lucruri care nu ar trebui să se facă pe rețeaua Instagram: postarea de poze furate, tag-uri care nu au legătură cu subiectul, zeci de fotografii cu același lucru, poze vechi și postarea de fotografii de care nici măcar autorul nu este mulțumit.
Pe blogul victorkapra.ro citim despre o echipă de kinoterapeuți, psihopedagogi, logepezi și terapeuți prin artă de la Centru Daniel – Bacău a obținut finanțare prin Programul de Cooperare Elvețiano-Române și de atunci merge în fiecare zi, zeci de kilometri, prin cele mai sărace sate din jur și face terapie cu copiii care s-au născut cu probleme neurologice – deficiențe de vorbire, locomotorii, handicap cognitiv, autism. ”Am avut de luptat cu mentalitățile la început. Încercam să-i convingem că ai lor copil are nevoie de terapie, de tratament și că poate fi recuperat dacă ne ocupăm împreună. Se simțeau jigniți. „Ce vreți să spuneți, că am făcut un copil handicapat?” – eram apostrofați. Mai târziu, când au văzut rezultatele în recuperarea unor copii cu care apucasem să lucrăm, au început să vină la noi din ce în ce mai mulți – se dusese vorba – și acum avem o listă de așteptare”, a povestit Silviu, kinetoterapeut.
