Pentru a bruia eventualele interceptări, judecătorul Stan Mustață trăgea apa de la closet din când în când. În baie se intra fără telefoane mobile.
Judecătorul Stan Mustață de la Curtea de Apel București, reținut de DNA pentru corupție și apoi ARESTAT pentru 30 de zile împreună cu grefiera sa, Mariana Curea, vorbea în BAIA unui apartament din cartierul bucureștean Colentina cu complicii săi despre aranjarea unor dosare, despre posibilii clienți și sumele de bani pe care ar trebui să le ceară de la aceștia.
Citește și: Culisele unei anchete care complică dosarul Voiculescu-ICA
Apartamentul aparținea prietenului și complicelui său, Ion Boraciu, care i-a dat și o cheie pentru a avea acces permanent în locuință.
Valoarea mitei se stabilea în funcție de “valoarea” de piață a avocatului posibilului client
Un alt complice al judecătorului, care frecventa apartamentul în care se “lucra clandestin” era Florian Alexandru, apropiat și a clanului Cămătarilor. El era racolatorul principal de clienți dispuși să plătească bani grei pentru pentru decizii judecătorești favorabile. Judecătorul nu alegea infracțiunile mai puțin grave. Dimpotrivă, dacă inculpații acceptau să-i dea mită, dădea pedepse cu suspendare și pentru violențe care au pus viața victimelor în pericol.
Pe lună, se aranjau unu-două dosare, iar sumele cerute variau în funcție de posibilitățile financiare ale clienților aleși de grupare. Principalul criteriu de stabilire a potenței financiare era renumele avocatului ales de posibilul client.
În lumea juridica se știe că onorariul avocatului X este de zeci de mii de euro, iar al avocatului Y de câteva mii sau doar câteva sute de euro.
În funcție de “valoarea” avocatului , judecătorul Stan Mustață și principalul său vector de racolare, Florian Alexandru, stabileau cuantumul mitei ce urma a fi cerută și modalitățile în care clientul, rudele acestuia sau avocatul acestuia urmau a fi abordați. Abordarea se făcea în principal de Florian Alexandru.
Gruparea Stan Mustață ( judecător), Mariana Curea ( grefier) Ion Buraciu și Florian Alexandru ( intermediari) a fost monitorizată ( audio-video) ambiental de SRI, în perioada octombrie 2013-aprilie 2014, inclusiv în BAIA apartamentului unde aveau loc întâlnirile clandestine.
Care era rolul fiecărui membru al grupării
Judecătorul Stan Mustață avea rolul principal. Împreună cu grefiera Mariana Curea căutau în sistemul ECRIS dosare , în special cele care erau repartizate la instanța lui Stan Mustață, dar și la alți judecători la care se putea interveni. Preferații judecătorului Mustață erau condamnații care puteau beneficia de un regim mai favorabil sau de suspendarea pedepselor cu închisoarea primite la instanțele inferioare.
De asemenea, alegea dosare în care putea anula pedepse definitive de condamnare la închisoare prin aplicarea legii mai favorabile, după intrarea în vigoare a noilor coduri penale.Însă, nu se sfia să dea condamnări cu suspendare și pentru infracțiuni cu violență care au pus vieți în pericol.
De ce era atât de importante sentințele judecătorului Mustață de la Curtea de Apel București? Pentru că deciziile sale, potrivit noilor coduri penale, sunt definitive și executorii.
După ce judecătorul și grefiera alegeau posibilul client din sistemul ECRIS, unde erau înscrise toate informațiile despre acesta, inclusiv domiciliul , informații despre avocați etc, se stabilea modul de abordare, suma cerută în funcție de gravitatea și numărul de ani de închisoare ce urmau a fi anulați.
Elementele definitorii ale modului de operare practicat de gruparea infracțională a judecătorului Mustață. Fragmente din REFERATul DNA
În grupul in fracțional organizat, locul central, de șef, era al judecătorului Stan Mustață; grefiera Mirela Curea răspundea de verificarea informațiilor din sistemul ECRIS unde erau stocate toate datele despre dosarele penale și inculpați sau condamnați, iar Ion Boranciu și Florian Alexandru erau trimiși pe teren pentru racolarea clienților sau pentru primirea banilor.
În referatul prin care DNA a cerut arestarea judecătorului Stan Mustață și a grefierei Marioana Coman se precizează că grupul infracțional acționa pe mai multe paliere și anume:
-întâlniri conspirative, asigurate cu frecvență aproape zilnică de către Ion Boraciu, în biroul acestuia situat într-un apartament din București, șoseaua Colentina; modul de comunicare era conspirat , cu evitarea telefoanelor mobile;
-identificarea dosarelor penale din sistemul ECRIS al Curții de Apel București, în care judecătorul Stan Mustață putea pronunța soluții favorabile mitutorilor sau putea face trafic de influență la colegi din alte complete de judecată;
-formularea ofertelor constând în hotărâri judecătorești favorabile, prilej cu care nu era exclus din analiză nici un dosar, indiferent de gravitatea infracțiunilor;
-trimiterea pe teren a intermediarilor Ion Boranciu și Florian Alexandru pentru a-I contact ape posibilii mituitori sau cumpărători de influență; adresele acestora erau aflate din sistemul ECRIS pe care îl accesau nelegal;
-amenințarea subiecților procesuali (aleși de grupare) cu pronunțarea unor hotărâri judecătorești netemeinice dacă nu dau mită, chiar dacă aceștia aveau dreptul la o soluție favorabilă ( cum a pățit Meme Stoica!);
-cuantumul mitei era stabilit în funcție de potența financiară a subiecților aleși, iar potența financiară era stabilită în funcție de valoarea de piață a avocaților care îi reprezentau în instanță;
-banii se încasau de către unul dintre membrii grupului care avea legătură cu cumpărătorii de influență ( de obicei, Florin Alexandru), sumele fiind apoi împărțite egal sau în funcție de contribuția fiecăruia;
Cum procedau când le veneau clienții la „ușă”
Un alt mod de operare a constat în accesarea grupării criminale de către potenţialii mituitori şi cumpărători de influenţă, prin intermediul lui Ion Boraciu si Florian Alexandru, cărora le mersese vestea că pot aranja dosare la Curtea de Apel București.
În astfel de situații, Boranciu sau Alexandru primeau bileţele cu numerele de dosare penale care trebuiau aranjate contra cost.
Grefiera Mariana Curea verifica pe portalul instanţelor de judecată la ce complet erau repartizate dosarele penale respective, după care consulta planificările existente la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, pentru ca, în final, să le comunice membrilor grupului dacă respectivele cauze penale erau repartizate pentru soluţionare judecătorului Stan Mustață sau altor judecători pe lângă care Mustață susţinea că poate să intervină în vederea obţinerii unor hotărâri judecătoreşti favorabile.
Grefiera putea afla dacă se emiteau mandate de interceptare pe numele membrilor grupării
Grefiera Curea se putea ocupa și de aflarea emiterii unor posibile mandate de interceptare pe numele judecătorului Stan Mustață. Era documentată cu noile reglementări legislative.
Astfel, în ziua de 02.04.2014, Mariana CUREA le-a explicat judecătorului MUSTAŢĂ şi colaboratorului său într-ale infracțiuni Ion BORACIU că, potrivit noilor legi penale, instanţa competentă să dispună măsuri de supraveghere operativă faţă de judecătorul MUSTAŢĂ Stan era chiar Curtea de Apel Bucureşti.
Ea spune într-o interceptare: „Înainte, Parchetul făcea asta prin Ordonanţa procurorului. Acum trebuie să ceară încuviinţare la Instanţă, prin Încheiere”, „La noi!”, „Păi, la noi! Voi sunteţi de competenţa tot a noastră. Înainte era competenţa la Înalta ( Curte-nn) şi de când s-a…”), sens în care nu exista nici un pericol, întrucât verifica personal în evidenţele Curţii de Apel Bucureşti existenţa unor astfel de mandate: „Nu s-a dat o …[neinteligibil]… nimic pe dosar, c-o verific eu în fiecare zi, ECRIS-ul, şi la noi ( la Secția a II Penală-nn) şi la întâia ( Secția I Penală de la Curtea de Apel București-nn)”.
