Cei 28 de ministri de externe si de aparare ai Aliantei Nord-Atlantice s-au intalnit, azi, la Bruxelles, pentru a discuta despre “noul concept strategic” al NATO pe care sefii de stat si de guverne ar trebui sa il adopte la Summitul de la Lisabona care va avea loc in mai putin de cinci saptamani. Intalnirea de la cartierul general al NATO de la Bruxelles a sta sub semnul divergentelor legate de armele nucleare, apararea antiracheta si de necesitatea reducerii bugetului.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmunssen, a declarat, la Bruxelles, ca “este nevoie de o metoda moderna de aparare in fata unor amenintari moderne” deoarece “scopul principal al NATO, acela de a proteja cele 900 de milioane de persoane din tarile membre nu trebuie sa se schimbe”. Statele Unite sustin propunerea legata de amplasarea sistemului antiracheta, insa nu toate tarile sunt de aceeasi parere. Minsitrul german al apararii, Karl-Theodor Freiherr zu Guttenberg, de pilda, a spus ieri ca, in opinia lui “apararea antiracheta este in principiu o idee buna” dar ca de asemenea “probleme precum controlul armelor ar trebui sa fie o componenta importanta”. Spre deosebire de Berlin, Parisul insa vrea sa isi apere arsenalul nuclear si autonomia de a decide asupra lui.
In ceea ce priveste costurile, in opinia secretarul general al NATO, instalarea sistemului antiracheta “nu este ieftin, dar nici nu va crea o gaura in buzunar”. Daca in ultimii 14 ani, protejarea soldatilor cu sisteme anti-racheta din teatrele de operatiuni a costat NATO aproximativ 800 de milioane de dolari, cu aproximativ 200 de milioane de dolari mai mult din bugetul comun, in urmatorii zece ani, acest program poate fi existins astfel incat NATO sa fie capabil sa apere populatia si teritoriul Europei.
Totodata, Rasmunssen sustine ferm ca dezvoltarea sistemului anti-racheta trebuie sa se faca simultan cu invitarea Rusiei sa coopereze cu NATO. Alianta Nord Atlantica l-a invitat deja pe presedintele rus, Dimitri Medvedev, sa ia parte la Consiliul Rusia-NATO, care va avea loc in acelasi timp cu summitul de la Lisabona. Deocamdata Moscova nu a dat nici un raspuns, dar presa rusa a scris ca ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, s-ar gandi sa accepte invitatia. Pe de alta parte, Pavel Felgenhauer, analist al Jamestown Foundation, scrie ca “din punct de vedere politic, ideea unui scut antiracheta comun este foarte buna, dar nu poate fi pusa in practica” deoarece crearea unui astfel de sistem controlat atat de Moscova cat si de Bruxelles “nu ar fi decat o pierdere de bani inutila”. Felgenhauer a explicat ca, in cazul unui atac, lansarea interceptorilor s-ar face automat, fara sa mai fie timp pentru intunirea unui consiliu cu sau fara Rusia.
Ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a spus la randul sau, ca invitatia lansata Rusiei de a participa la sistemul antiracheta este “incurajator” dar ca Moscova vrea “sa stie sigur de unde vin aceste asa-zise amenintari cu racheta, care sunt tarile care sunt pe cale sa produca astefl de tehnologii si daca ele constituie o amenintare la adresa tarilor europene, inclusiva Rusiei” potrivit postului rus de radio The Voice of Russia.
Nevoia de a reinnoi strategia NATO, vine pe fondul crizei financiare care se face simtita si in organizatia Nord-Atlantica. Surse din zona militara sustin ca, din cauza necesitatii restrangerilor financiare, in cadrul acestui summit este posibila reducerea numarului de soldati la 9.000 de persoane, potrivit AFP. In prezent, NATO are 11.500 de militari, dintr-un palfon de 13.200 de persoane autorizat.
De altfel, Rasmunsen a sugerat ca este nevoie si de o reforma a fortelor armate, precizand ca este nevoie de “suprimarea infrastructurilor care nu sunt necesare”.Tot legat de necesitatea reducerii costurilor financiare, secretarul general al Aliantei Nord Atlantice considera ca ar fi necesar ca, din cele 14 agentii pe care le are alianta, sa ramana numai trei.
