Ce ar putea avea în comun patronul unui grup minier în plină expansiune internațională, un magnat în domeniul hotelier, şeful serviciilor secrete din Beijing, un producător de cinema în plină ascensiune sau numărul de cadre de conducere din industria petrolului şi înalți responsabili din provincii? Toți sunt – sau au fost – deținuți, uneori luni de zile, de către poliția chineză internă a partidului comunist, faimoasa Comisie Centrală de Disciplină a Partidului (CCDP).
Preşedintele chinez, Xi Jinping, a reuşit să îl prindă pe cel mai înalt grad militar, venerat în China. Procurorul militar a deferit tribunalului afacerea generalului Gu Junshan, fost şef adjunct al Departamentului general al aprovizionării logistice al Armatei Populare de Eliberare (APE), acuzat de corupție, îmbogățire personală, deturnare de fonduri publice şi abuz de putere.
Ca şef al acestui important departament al armatei chineze, el ar fi primit mită pentru cedarea de terenuri ce aparțineau armatei către structuri comerciale. La Puyang, oraşul său natal (provincia Hanan), el şi-a construit un adevărat conac pe suprafața unui hectar, în stilul Oraşului Interzis din Beijing. La perchezițiile efectuate la această proprietate, anchetatorii au descoperit o statuie a lui Mao Zedong, un lavoir şi un model de navă toate din aur. Totalul sumelor deturnate nu a fost dezvăluit, dar este probabil ca o parte a fondurilor să fi părăsit China spre conturi din străinătate ale generalului. Astfel, generalul Gu Janshan este cel mai înalt grad militar condamnat de un tribunal militar de după 2006.
Atotputernica armată chineză a primit, de asemenea, o lovitură dură din partea partidului care l-a arestat pe generalul Xu Caihou. Timp de peste un deceniu, generalul Xu a fost cel mai puternic om în uniformă din China ca vicepreşedinte al Comisiei Militare Centrale (CMC), însărcinată cu afaceri politice. Aflat în acest post din 2002 până în 2012, el a exercitat o putere enormă, controlul ultim al tuturor lucrurilor militare din China, plecând de la bugetele de miliarde ale APE la numirile şi promovările tuturor înalților demnitari. Adus în fața Curții Marțiale pentru corupție, generalul Xu a fost acuzat că a vândut promovări militare şi accesul la putere. Analiştii guvernului american estimează că expulzarea lui şi aducerea în justiție au prea puțin de-a face cu campania anticorupție a preşedintelui Xi Jinping, fiind vorba de o veche reglare de conturi mascată. Animozitatea față de generalul Xu datează din regimul fostului preşedinte chinez Jiang Zemin, continuând cu divergențele cu Hu Jintao, care i-a succedat. Căderea sa se datorează rolului de partizan politic al lui Jiang, care, ca lider chinez, a continuat să controleze domeniul militar şi CMC.
Este clar că înalți comandanți din Armata chineză au orchestrat propriul joc în culise împotriva lui Xi, în ultimii ani existând semnale îngrijorătoare privind funcționarea independentă de conducerea partidului, o preocupare gravă având în vedere că statul chinez deține arma nucleară şi rachete strategice. Armata chineză rămâne segmentul cel mai puternic al structurii partid-guvern şi exploatează propriile întreprinderi şi o industrie de apărare controlată de stat, care a contribuit la îmbogățirea majorității înalților demnitari chinezi, nu numai a celor din armată.
Magnații aflați în fruntea societăților gaziere sau înalți funcționari de provincii sau ai aparatului central al Partidului Comunist Chinez (PCC) figurează deja în afaceri de corupție. Dar un înalt funcționar al armatei, aparținând unei adevărate „caste de neatins“, cum este denumit comandamentul APL, nu a mai fost niciodată implicat.
Xi este ajutat de Wang Qishan, care joacă un rol important în lupta împotriva corupției. Tocmai datorită susținerii lui Wang Qishan, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al PCC şi şeful Comisiei centrale de control al disciplinei, a reuşit Xi Jinping să spargă rezistența comandamentului armatei şi a putut face publică afacerea de corupție a lui Gu Junshan sau a lui Xu Caihou.
Nici un semn nu dezvăluie identitatea clădirii bej situate în apropierea unei artere foarte frecventate din centrul Beijingului. Nu există nimic ce ar permite să bănuim că în interior se află agenția cea mai temută din China pentru membrii Partidului Comunist. Potrivit New York Times, instituția are un nume obscur – Comisia Centrală de Control al Disciplinei (CCDP), dar într-un an şi jumătate de când Xi Jinping a devenit liderul Chinei această comisie a constituit principala sa armă într-o campanie anticorupție considerată cea mai amplă din istoria modernă a țării. Campania este destinată refacerii imaginii partidului, pătată de afacerile de corupție ale numeroşilor lideri ce ar putea amenința puterea, dar, de asemenea, pare destinată şi consolidării puterii lui Xi.
Liderul de la Beijing a folosit comisia pentru a slăbi facțiunile rivale şi – în mod extins – pentru a-i avertiza pe cei care i-ar putea contesta politica. Agenția anticorupție a existat sub o anume formă încă din 1927, dar pentru o mare parte a istoriei sale anchetele au fost adesea considerate echivoce, folosite pentru justificarea expulzării cadrelor subalterne sau a înalților responsabili ai partidului care pierdeau luptele interne pentru putere.
În vizor, înalți responsabili
Acum, anchetele sale au devenit mult mai agresive şi mediatizate, iar agenția vizează lideri de rang superior. Comisia este secretă şi foarte compartimentată, dar mulți membri ai personalului actual şi foşti responsabili ai partidului vorbesc despre activitățile Comisiei, sub anonimat. Chris Jonhson, fost analist al CIA pentru China, precizează că „nu există echivalent în Vest. Sunt elemente ale FBI, ale Departamentului Trezoreriei, ale serviciilor secrete şi GAO (Accountability Office of gouvernement) reunite“ într-o singură instituție. Comisia chineză are mult mai multă latitudine decât agențiile americane şi este mult mai politizată. Funcționează în afara sistemului juridic, un mecanism al justiției Partidului Comunist. Anchetele sale nu au nevoie să descopere probe şi are puterea de a aresta şi interoga orice responsabil de partid. Anchetele sale sunt transferate tribunalelor, unde funcționarii expulzați primesc în mod obişnuit pedepse grele.
În prezent, Comisia pare pregătită să meargă direct spre cel mai mare obiectiv – Zhou Yongking, fost membru al Comitetului Permanent, condus acum de Xi Jinping. Unii membri ai partidului cred că ancheta asupra lui Zhou, şi a altor cazuri, ar putea distruge echilibrul între facțiuni care a susținut până acum stabilitatea politică a Chinei. „Se aventurează mult mai departe decât au făcut-o vreodată“, a declarat un responsabil care a lucrat cu comisia.
Sistemul partidului politic unic în China şi economia planificată au furnizat multă vreme un teren fertil pentru control. Există şansa unui control minim asupra alimentației cu un sistem juridic autonom, media independentă sau opoziție politică legală. Fiecare lider chinez în ultima jumătate de secol a declarat război corupției, lansând campanii care se stingeau rapid.
„Pompierul-şef“
Campania anticorupție a lui Xi este diferită. În fiecare săptămână, funcționari sau lideri ai societăților de stat au fost puşi sub anchetă. Anunțurile oferă prea puține detalii, dar bloggerii sau alți cetățeni se ocupă cu umplerea locurilor goale, expunând vilele de lux ale responsabililor chinezi şi ale nenumăratelor lor amante. Chiar cei care au crezut că adevăratul obiectiv al campaniei anticorupție a lui Xi este refacerea imaginii partidului, şi nu epurarea guvernului, au recunoscut mai târziu că este vorba de ceva inedit în istoria modernă. Unul din motivele pentru care omul însărcinat de preşedintele chinez să conducă această campanie, Wang Qishan, este numit „pompierul-şef“. În timp ce majoritatea funcționarilor urcă scara ierarhiei partidului cu prudență, Wang şi-a construit reputația plonjând în crize, susțin responsabili ai partidului şi diplomați care au avut de-a face cu el.
La finele anilor 1990, el a condus provincia Guangdong, lovită de o catastrofă a datoriei. După demiterea primarului Beijingului în 2003, în mijlocul criticilor legate de faptul că funcționarii ascundeau o epidemie a sindromului respirator acut sever, sau SRAS, a fost trimis Wang. A fost însărcinat cu pregătirea Jocurilor Olimpice din Bejing din 2008 şi mai târziu cu sectorul financiar al țării. De la venirea la agenția anticorupție la finele lui 2012, când Xi a preluat partidul, Wang a crescut considerabil numărul şi impactul anchetelor. Este clar că are susținerea lui Xi, experții subliniind că „există un grad ridicat de încredere între Xi şi Wang, este o relație strânsă şi de colaborare“. Relația lor durează din anii 1970, când, asemenea multor tineri de oraş, au fost trimişi în țară într-o campanie vizând acuzarea tendințelor „burgheze“.
„Shuanggui“
Cum corupția este foarte răspândită în China, problema nu este cine este „murdar”, ci cine va fi ținta. Şi mulți spun că decizia rămâne politică. În anchete, foarte important este interogatoriul, comisia având puterea să facă să dispară orice membru de partid luni de zile, un proces cunoscut ca „shuanggui” – dubla detenție – şi se referă la puterea de a alege ora şi locul pentru anchetarea funcționarilor. Se ştie prea puțin despre natura detenției la nivel central, dar sunt mai multe informații asupra a ceea ce se petrece în comitetele de disciplină provinciale. Unii responsabili de provincii au povestit că au fost bătuți, arşi cu țigara, privați de somn şi supuşi înecării simulate. Mulți s-au sinucis sau au murit sub „shuanggui”.
Toți aceşti „mandarini” au fost suspectați de înțelegeri cu Zhou Yongkang, ex-mare zeu al aparatului de securitate chinez, sau cu fiul său, antreprenor, Zhou Bin. Surse apropiate anchetei citate de Reuters, declară că 300 de persoane au fost arestate şi au fost confiscate 90 de miliarde yuani (10 miliarde euro), depozite financiare, 300 bunuri imobiliare, nenumărate antichități, opere de artă şi automobile.
Această mare epurare, al cărei prim act a debutat cu arestarea, în decembrie 2012 a numărului 2 al partidului din provincia Sichuan, Li Chuncheng, a căpătat proporții uriaşe după denunțuri şi declarații reale sau doar suspiciuni în timp ce se strânge lațul în jurul țintei finale – Zhou Yongkang. Acesta ar fi şi el arestat împreună cu rudele apropiate, posibil la domiciliu: din California, unde trăieşte, chino-americana Mary Zhan Minli, în vârstă de 71 ani, a cărei fiică este căsătorită cu Zhou Bin, fiul lui Zhou Yongkang, a dezvăluit pentru Wall Street Journal că nu mai are nici o veste de la copii şi nici de la soțul ei, un chino-american, de la o conversație pe Skip, întreruptă în chip misterios în 2013. Ea s-a declarat „teribil de speriată” de ceea ce a numit „lupta politică” contra familiei ginerelui său şi a recunoscut că a servit ca nume de împrumut în societăți create în China de ginerele ei. Una dintre ele a echipat cu material informatic mii de stațiuni-service chineze ale gigantului petrolului, CNPC.
Comisia centrală de disciplină a partidului, CCDP, condusă de Wang Qishan, „locotenentul” anticorupție al preşedintelui chinez, Xi Jinping, are puterea de a aresta orice cetățean, fie că este funcționar sau angajat al unei societăți private. Comisia a provocat deja căderea unei duzini de personalități cu rang echivalent celui de vice-ministru, fără ca vreun baraj de procedură să i se opună.
„Shuanggui”, procedura numită „dubla detenție” aplicată de inspectorii CCDP, este extrajudiciară. „Logica acestei comisii de disciplină este că toată lumea este coruptă. Dacă sunt sub shuanggui (inspectorii) dresează un scenariu de coluziuni posibile şi se aşteaptă la un munte de mărturisiri”, arată avocatul Pu Zhiqinag care a primit într-un video pus pe online, mărturia celor trei cadre de partid din Hunan, deținuți în 2012 de juwei local – abrevierea chineză a CCDP – fără legătură directă cu operațiunea contra lui Zhou Yongkang. T
oți trei mărturisesc teribile şedințe de tortură. „Aceste metode pentru aşa-numita vânare a corupției nu se pot transforma în metodă în serviciul luptelor politice. Sistemul este necontrolabil”, arată Pu. Numele lui Zhou Yongkang este cunoscut în China pentru că a fost unul din cei nouă „împărați” ai ultimului Comitet permanent al celei de-a doua preşedinții a lui Hu Jintao (2007-2012), şi superviza ansamblul activităților poliției şi justiției. La finele lui 2012, la al 18-lea congres național al Partidului Comunist care l-a adus la putere pe Xi Jinping şi noua sa echipă, Zhou Yongkang îşi părăsea funcțiile la vârsta prevăzută de regulament – 70 de ani. Reputația sa era atunci imaculată, protejat de cenzura care interzice dezbaterea personalităților conducătoare. Abia se murmura despre faptul că îl susținuse pe Bo Xilai, fosta stea ascendentă a politicii chineze, căzută într-un imens scandal. În loc să profite de o pensionare liniştită, Zhou Yongkang a devenit „tigrul” căruia i se vrea capul în cadrul „vânării tigrilor (oficiali chinezi de rang înalt corupți) şi a muştelor (cadre subalterne)” promisă de noul preşedinte Xi Jinping. Expresia se trage din lexicul maoist referitor la o campanie de purificare de la finele lui 1951, ca răspuns la constatarea „marelui Cârmaci” că „extravaganța şi risipa” înfloriseră în rândurile partidului, pătându-i imaginea. Pentru remedierea situației, „cadrele corupte de burghezie” trebuiau „identificate, expuse şi pedepsite”, se arată în Istoria Revoluției chineze din 1945-1957 a istoricului Frank Dikotter, care menționa în lucrarea sa politica de eliminare la scară largă sub Mao a presupuşilor inamici ai revoluției.
Un alt caz care a uimit opinia publică din China este cel al lui Liu Han, strălucitorul patron al Hangkong, primul grup privat din Sichuan, judecat la începutul lui aprilie 2014 pentru că a condus o „organizație mafiotă”, ale cărei acțiuni de crimă şi extorsiune au beneficiat de „protecție înaltă” în securitatea statului.
Surse chineze şi occidentale arată că preşedintele chinez Xi Jinping are intenția de a folosi epurarea înalților funcționari suspectați de corupție pentru a-şi numi proprii oameni şi birocrați reformişti în posturile-cheie în Partidul comunist, guvern şi armată. Xi speră ca eliminarea funcționarilor corupți şi a celor care rezistă schimbării îi va permite consolidarea acaparării puterii şi punerea în acțiune a reformelor economice, juridice şi militare dificile pe care le consideră esențiale perpetuării regimului partidului, susțin surse cu legături în conducerea de la Beijing, citate de Reuters.
