Separatismul din Transnistria, conflictul dintre azeri şi armeni din Nagorno-Karabah sau situaţia Georgiei vor fi abordate miercuri şi joi în Kazahstan, unde preşedintele României va sta la masa discuţiilor cu Dmitri Medvedev, Angela Merkel, Hillary Clinton sau premierul francez Francois Fillon la summitul OSCE, scrie NewsIn.
Primul summit după 11 ani al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) se deschide miercuri dimineaţa la Astana, uimitoarea capitală cu arhitectură futuristă a Kazahstanului – această fostă republică sovietică din Asia Centrală criticată în ceea ce priveşte bilanţul democratic, scrie Le Figaro.
Reuniunea la nivel înalt este un succes diplomatic personal pentru preşedintele kazah Nursultan Nazarbaiev, a cărui ţară a deţinut preşedinţia OSCE în acest an. Regiunea nu a mai găzduit niciodată un eveniment de o asemenea amploare, OSCE fiind o organizaţie transatlantică din care fac parte 56 de ţări. 7.000 de poliţişti asigură securitatea la Astana, care primeşte 28 de şefi de stat şi zece şefi de guvern.
Astfel, la masa discuţiilor se vor regăsi preşedintele rus, Dmitri Medvedev, şi inamicul jurat al Moscovei, şeful statului georgian Mihail Saakaşvili, dar şi Traian Băsescu, un alt critic al Moscovei, care va avea ocazia să se întâlnească din nou cu cancelarul german Angela Merkel, dar şi cu secretarul de stat american Hillary Clinton sau cu premierul francez Francois Fillon. Acesta din urmă îl înlocuieşte pe preşedintele Nicolas Sarkozy, a cărui absenţă de la summit i-a dezamăgit pe organizatori, potrivit unor surse diplomatice citate de presa franceză.
La ultima reuniune de un asemenea nivel, care a avut loc în 1999, la Istanbul, Rusia şi-a luat angajamentul că îşi va retrage armamentul şi trupele din Transnistria, ceea ce nu s-a întâmplat. OSCE este mediator în procesul de reglementare transnistreană, alături de Rusia şi Ucraina.
Pe agenda reuniunii mai figurează instabilitatea din Kîrgîzstan şi Afganistanul, sporirea rolului Organizaţiei în gestionarea noilor riscuri şi ameninţări la adresa securităţii, consolidarea proceselor democratice şi promovarea şi respectarea drepturilor omului, dar experţii nu se aşteaptă totuşi la niciun succes diplomatic notabil, organizaţia, eteroclită, fiind ghidată de regula consensului. Rusia a criticat în ultimii ani rolul OSCE, iar summitul îşi propune lansarea unei noi viziuni privind rolul şi activitatea organizaţiei. Creată în anii ’70, odată cu destinderea relaţiilor Est-Vest, OSCE şi-a văzut influenţa scăzând simţitor în ultimii ani.
Într-un articol publicat marţi în Rossiskaia Gazeta, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a cerut OSCE să evite “standardele duble” în privinţa soluţionării conflictelor regionale. “În ultima vreme, se observă o tendinţă stranie, care se traduce printr-o abordare selectivă a conflictelor de pe teritoriul OSCE – unele sunt tratate prioritar, iar altele sunt tratate cu o tăcere absolută”, afirmă Lavrov în articol, considerând această stare de fapt “nejustificată”.
Tot în ajunul summitului, preşedintele Dmitri Medvedev şi-a susţinut discursul despre starea naţiunii şi a profitat de ocazie pentru a avertiza în privinţa unei noi curse a înarmărilor. Rusia şi Occidentul trebuie să ajungă în următorii 10 ani la un acord privind apărarea antirachetă, în caz contrar va începe o nouă cursă a înarmării şi Moscova va trebui să desfăşoare noi arme strategice, a spus, în esenţă, Medvedev.
Preşedintele rus este iniţiatorul unei noi strategii de securitate pentru Europa, pe care însă SUA şi Europa nu au dat semne că ar vrea să o împărtăşească. Moscova vrea să o folosească însă ca monedă de schimb în discuţiile despre armamentul convenţional din Europa, subiect ce vizează întotdeauna şi Transnistria, unde Moscova are staţionate trupe.
Secretarul american de stat Hillary Clinton a spus în septembrie că state precum Moldova trebuie să aibă dreptul de a fi de acord cu staţionarea trupelor străine pe teritoriul lor suveran, aluzie la trupele ruse din Transnistria, a căror retragere este cerută de Chişinău şi de comunitatea internaţională.
Presa rusă a scris luna trecută că reducerea armamentului convenţional în Europa, inclusiv a celui din România, ar fi una dintre condiţiile întoarcerii Moscovei în Tratatul privind forţele convenţionale din Europa (CFE), care reglementează armamentele convenţionale din Europa şi pe care Duma l-a suspendat la sfârşitul anului 2007 din cauza refuzului NATO de a ratifica ajustarea lui. Chestiunea reducerii armamentului convenţional ar putea fi negociată cu Rusia în schimbul retragerii trupelor pe care Moscova le menţine în Transnistria, a scris Nezavisimaia Gazeta.
Cancelarul german Angela Merkel l-a surprins în iunie pe preşedintele rus Dmitri Medvedev cu o propunere neobişnuită – dacă Rusia este interesată în cooperarea cu Europa, în special pe probleme de securitate, ar trebui să ajute la rezolvarea conflictului din Transnistria. Propunerea lui Merkel este ca Rusia, împreună cu Ucraina, Moldova, Transnistria, OSCE, Uniunea Europeană şi Statele Unite să relanseze aşa-numitele negocieri în formatul 5 + 2. Aceste negocieri au fost oprite în urmă cu patru ani de Rusia şi Transnistria, întrucât Moscova a preferat negocieri bilaterale prin care îşi putea exercita o influenţă mai mare.
Germania vrea ca Rusia să-şi retragă în cele din urmă trupele din Transnistria, astfel încât Moldova să poate câştiga din nou controlul întregului teritoriu al ţării. În acelaşi timp, Transnistrei i s-ar putea acorda un anumit grad de autonomie. În schimb, Merkel oferă Rusiei ceva ce îşi doreşte de mult: înfiinţarea unui Comitet politic şi de securitate UE- Rusia, unde Europa şi Rusia ar conclucra mai stâns în operaţiuni de administrare a crizelor civile şi militare.
După oferta făcută de Merkel, Rusia nu şi-a dat încă acordul de reluare a negocierilor 5 plus 2, cu atât mai puţin nu a luat în considerare retragerea trupelor. Subiectul Transnistria a fost reluat însă de Merkel şi Medvedev în octombrie, la summitul de la Deauville, unde a participat şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.
Succesul negocierilor pentru reglementarea transnistreană depinde şi de poziţia României, a declarat preşedintele rus, Dmitri Medvedev, la conferinţa de presă comună după summitul franco-ruso-german de la Deauville. “Consider că putem obţine rezultate bune, dar e necesar ca toate părţile implicate în conflict să aibă o atitudine constructivă, în special intermediarii – cei care sunt în măsură să influenţeze această problemă”, a spus preşedintele rus. În acelaşi timp, el a subliniat că succesul va depinde nu numai de Rusia, ci în primul rând de poziţia Republicii Moldova, Transnistriei, dar şi de poziţia României şi a UE.
“Avem capacitatea de a rezolva diferite conflicte, inclusiv cele îngheţate”, a spus Medvedev. Negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean vor fi reluate însă după încheierea procesului electoral din Republica Moldova, a declarat liderul de la Kremlin. “Prin urmare, imediat după ce se vor termina alegerile în Republica Moldova, cred că vom relua procesele de negociere, ca să obţinem rezultate,” a spus Medvedev, asigurând ca Rusia va sprijini acest lucru.
Înainte de a pleca la Astana, într-un interviu publicat marţi de cotidianul România Liberă, preşedintele Traian Băsescu a formulat critici dure la adresa Moscovei, spunând că “Rusia nu a dat nici un semn că şi-ar însuşi lecţiile democratice”. El a spus că percepe o “oarecare ostilitate” a Rusiei faţă de România, manifestată ori de câte ori are ocazia şi generată de neîncredere, o neîncredere care este însă reciprocă. România nu se simte confortabil cu trupe ale Federaţiei Ruse “lângă graniţa noastră, în Transnistria”, a explicat Băsescu, menţionând totodată şi prezenţa şi consolidarea flotei ruse de la Marea Neagră.
