După criza din 2008, majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est au înregistrat o degradare continuă a statului de drept și a angajamentului democratic. Alegerea în România a unui președinte controversat și asociat cu corupția, cum este Victor Ponta, ar slăbi și mai mult angajamentul democratic și statul de drept în estul Europei.
Românii nu au putut sau nu au dorit să reediteze micul miracol care s-a produs la alegerile prezidențiale din luna martie în Slovacia. Cu doi ani în urmă, Smer, partidul post-comunist al prim-ministrului Robert Fico, reușise să obțină pentru prima oară după 1989 majoritatea absolută în Parlament și să formeze guvernul. Spre deosebire de România și Bulgaria, a căror aderare la Uniunea Europeană s-a făcut sub constrângerile Mecanismului de Cooperare și Verificare în Justiție, țările din așa-numitul patrulater de la Vișegrad –Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria – au aderat fără să fie supuse presiunilor Bruxelles-ului privind reforma Justiției, astfel că aceste reforme s-au oprit pe undeva pe la jumătatea drumului. În mod paradoxal, dar în țări precum Cehia, Slovacia și, desigur, Ungaria influența politică asupra Justiției – atât procurori, cât și judecători – este la niveluri care, în România anului 2014, ar fi considerate ingerințe inacceptabile în independența Justiției. Când, în primăvara acestui an, Fico – un fost comunist populist corupt și rusofil – a decis să candideze la președinție din poziția de președinte, slovacii s-au speriat de perspectiva ca un singur om să controleze Executivul, Legislativul, serviciile secrete și Justiția și l-au ales președinte pe omul de afaceri Andrej Kiska. Coabitarea este dificilă și cei doi au poziții divergente, dar măcar există un echilibru fragil între centrele de putere. Oricum, Fico a slăbit considerabil domnia legii în Slovacia.
Lucrurile stau mai rău în Cehia vecină, unde anul trecut un imens scandal de corupție a spulberat coaliția de centru-dreapta condusă de Petr Necas și i-a adus la putere pe foștii comuniști, în frunte cu președintele Miloș Zeman, care fac ceea ce știu: politică profund coruptă în sprijinul Moscovei. Necas a fost nevoit să demisioneze după ce s-a descoperit că șefa sa de cabinet și amantă chema la ordin șefii serviciilor secrete și procurori cărora le dădea dispoziție să-i spioneze și să-i ancheteze rivalii politici și economici ai lui Necas, precum și pe soția prim-ministrului pe motive amoroase. Statul de drept ceh nu și-a mai revenit de atunci și, în pofida schimbării de putere de la Praga, nu au fost adoptate reforme suplimentare față de cele realizate de Necas însuși și cărora le-a căzut chiar el victimă.
La sud de Dunăre, situația este dramatică. Socialiștii lui Serghei Stanișev – născut în URSS și entuziast susținător al Moscovei și al lui Vladimir Putin – au numit un mafiot notoriu în funcția de șef al serviciului de informații intern – care, spre deosebire de SRI, are și competența de a ancheta și efectua arestări în cazuri penale după modelul FBI – și au încercat cu un succes relativ să își subordoneze echivalentul Înaltei Curți și al Curții Constituționale. Atât de flagrant s-a aflat partidul liderului Socialiștilor Europeni de partea crimei organizate (în care mafia rusă este dominantă) încât a sunat alarma la Bruxelles, care a tăiat de urgență fondurile structurale Sofiei, iar Washingtonul a trimis emisari de rang înalt să le atragă atenția bulgarilor că au depășit orice limită. Acum, după aproape doi ani de instabilitate politică, fostul și actulalul prim-ministru, Boiko Borisov, se străduiește să formeze o nouă majoritate, dar nici Borisov nu este un campion al anticorupției și al statului de drept.
Desigur, cel mai dramatic declin l-a înregistrat Ungaria, unde Viktor Orban a redus independența Curții Constituționale și a înaltei Curți și a umplut toate instituțiile statului de drept cu oameni de partid, transformând statul de drept într-o anexă politică a Fidesz. Orban susține că nu face decât să decomunizeze instituțiile parazitate de socialiști, ceea ce în parte este adevărat, dar ceea ce face în realitate este să șteargă rapid separația puterilor în stat și să concentreze întreaga putere în propriile mâini.
Ceea ce generează, în mod inevitabil, corupție, așa cum au constatat Statele Unite, care au alcătuit o listă neagră de șase colaboratori apropiați ai lui Orban care nu mai au dreptul să intre pe teritoriul american. Statul de drept din Ungaria atârnă de un fir de păr, iar societatea civilă se află sub presiune, în condițiile în care libertatea de expresie este limitată prin politica de impozitare și măsuri administrative. Ultima tentativă de a o reduce încă și mai mult prin taxarea traficului de Internet a eșuat însă în urma unor proteste masive cum n-au cunoscut Orban și Fidesz niciodată. Politica actualului regim de la Budapesta a fragilizat regimul democratic și domnia legii în Ungaria până la punctul în care alunecarea spre dictatură este la un pas distanță.
Alegerile prezidențiale din România se desfășoară în condițiile în care în toate statele foste comuniste se înregistrează un recul democratic și al statului de drept. Toate marile publicații occidentale au publicat articole consistente în care identificau salvgardarea independenței Justiției drept principala miză a acestor alegeri, subliniind în același timp suspiciunile care îl înconjoară pe Victor Ponta, candidatul al cărui socru este urmărit pentru corupție și care conduce un partid ai cărui lideri proeminenți fac coadă la DNA. Dacă va câștiga, Ponta va purta asupra sa toate semnele de întrebare privind democrația și statul de drept care atârnă deasupra fostului partid comunist PSD, pentru că alegerea sa ar reprezenta încă o lovitură dată domniei legii în țările din Europa Centrală și de Est.
Alegerile prezidențiale din România se desfășoară în condițiile în care în toate statele foste comuniste se înregistrează un recul democratic și al statului de drept.
