Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat luni că România susţine respectarea liberei circulaţii a lucrătorilor şi nediscriminarea acestora, arătând că nu trebuie puse în discuţie drepturile românilor din Marea Britanie la prestaţii sociale, transmite Agerpres.
“Referitor la cea de a patra secţiune a pachetului (n.r. – propus de preşedintele Consiliului European), Libertatea de mişcare şi beneficiile sociale, vom susţine în continuare importanta respectării principiilor fundamentale privind libera circulaţie a lucrătorilor şi nediscriminarea acestora. Nu trebuie să fie puse în discuţie drepturile cetăţenilor români care lucrează în Marea Britanie sau în alte state membre în ceea ce priveşte accesul la prestaţiile sociale”, a spus Iohannis în conferinţa comună cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.
El a explicat că în pachetul cu privire la Marea Britanie care va fi discutat la Consiliul European de la sfârşitul săptămânii se propune crearea unui mecanism de salvgardare, care ar permite limitarea pentru scurt timp a accesului la anumite tipuri de prestaţii sociale specifice acestei ţări pentru lucrătorii cetăţeni ai Uniunii care doresc să intre pe piaţa muncii.
“Am subliniat că pentru România este important în primul rând ca mecanismul de salvgardare să fie nediscriminatoriu, să aibă un caracter excepţional şi cât mai limitat în timp. Aplicarea acestuia trebuie să se facă pe baza unor justificări pertinente”, a afirmat şeful statului. Conform şeful statului, trebuie evitată aplicarea arbitrară a acestor măsuri şi asupra altor categorii de beneficii şi să se ia în calcul numai prestaţiile necontributive.
La rândul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat luni că mecanismul de salvgardare cu privire la accesul la prestaţii sociale nu este destinat să se aplice cetăţenilor UE care lucrează în prezent în Marea Britanie. “În România, ca şi în alte ţări UE chestiunea beneficiilor sociale continuă să fie una dintre cele mai importante. Vă asigur că propunerea cu care am venit este justă şi echilibrată. Mecanismul de salvgardare cu privire la accesul la prestaţii sociale nu este destinat să se aplice cetăţenilor UE care lucrează în acest moment în Marea Britanie. Această propunere protejează libertatea de mişcare şi ajută Marea Britanie să-şi rezolve îngrijorările cu privire la accesul la beneficii sociale”, a spus Tusk, după întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis de la Palatul Cotroceni.
El a precizat că reuniunea Consiliului European de la sfârşitul săptămânii va fi una “crucială, cu cele mai mari provocări la adresa UE de pe agendă”: statutul de membru al Regatului Unit şi criza migraţiei. “Nu ne putem permite să eşuăm pe niciunul din aceste subiecte”, a afirmat oficialul european.
Tusk a precizat că negocierile sunt dificile, dar extrem de importante. “În joc se află statutul de membru al Marii Britanii în UE. O chestiune asupra căreia numai poporul britanic va putea decide. În joc este şi viitorul UE unde vom trebui să decidem cu toţii şi unde nu putem şi nu vom face compromisuri asupra libertăţilor şi valorilor fundamentale. În acest spirit, am elaborat propunerea mea pentru un nou acord pentru Marea Britanie în UE. Există o serie de chestiuni politice rămase nerezolvate pe care va trebui să ne punem de acord. Acestea includ chestiunile referitoare la schimbarea tratatului, un aşa-numit mecanism de tip frână de urgenţă pentru ţările care nu sunt în zona euro, mecanismul de salvgardare, accesul la beneficii sociale şi noţiunea unei uniuni mai integrate”, a spus preşedintele Consiliului European.
Tusk a avertizat că “acesta este un moment critic”. “După discuţiile mele de astăzi cu preşedintele Iohannis, cu premierul Cameron, cu preşedintele Hollande şi înainte de întâlnirea cu premierul Tsipras, premierul Sobotka şi cu doamna cancelar Merkel de mâine am singur comentariu: acesta este un moment critic, este timpul să începem să ascultăm argumentele celorlalţi mai mult decât le ascultăm pe ale noastre. E natural ca în negocieri poziţiile să devină mai ferme, pe măsură ce ne apropiem de momentul deciziei, dar riscul de rupere este real, deoarece acest proces este cu adevărat foarte fragil, trebuie să-l abordăm cu atenţie, ceea ce s-a rupt nu poate fi reparat”, a subliniat el.
