Fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, pentru Mediafax, că intenţia de a face un “Codex al integrităţii” este un fel de “dar grecesc” ce poate duce de fapt la slăbirea cadrului instituţional anticorupţie, informează Mediafax.
“Am mai avut în trecut astfel de experienţe, cu celebra «Ordonanţă 60» (OUG 60/2006 de modificare a Codului de procedură penală şi a altor legi, care a generat ample dispute juridice, întrucât obstrucţiona înfăptuirea justiţiei şi determina tergiversarea dosarelor-n.r.). E o problema de credibilitate, cine initiază proiectul şi în ce scop, cine dă forma finală în Parlament, etc.”, a precizat Cătălin Predoiu, care a deţinut portofocliul Justiţiei din 29 februarie 2009 până în 7 mai 2012.
În 23 octombrie 2012, surse oficiale declarau, agenţiei Mediafax, că Ministerul Justiţiei a identificat 305 acte normative referitoare la interdicţii şi incompatibilităţi, iniţiind realizarea unui Codex, care să cuprindă toate aceste reglementări, pentru ca fiecare funcţionar să cunoască prevederile sub incidenţa cărora intră.
De altfel, Agenţia Naţională de Integritate susţinea, într-o scrisoare adresată în luna octombrie 2012 ministrului Justiţiei, că nu a fost consultată cu privire la iniţierea unui Codex privind actele normative pe incompatibilităţi, demersul fiind inoportun şi suprapunându-se nejustificat obiectivelor instituţionale ale ANI.
Mai mult, o astfel de iniţiativă ministerială este menită să genereze confuzie între responsabilităţile instituţionale specifice Agenţiai Naţionale de Integritate (ANI) şi ale Ministerului Justiţiei (MJ).
“Având în vedere discuţiile purtate vineri, 19 octombrie, în cadrul reuniunii Comisiei MCV, prin care Agenţia Naţională de Integritate a luat la cunoştinţă de iniţiativa Ministerului Justiţiei cu privire la publicarea, în perioada imediat următoare, a unei culegeri (codex) de texte legislative, incidente regimului juridic al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese, aspect ce intră în sfera activităţii de prevenţie, vă comunicăm următoarele: Potrivit cadrului legislativ aplicabil şi a celor asumate prin Strategia Naţională Anticorupţie 2012 – 2015 (aprobată prin hotărâre de Guvern-n.r.), precum şi obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, ţinând cont de Strategia Agenţiei Naţionale de Integritate pentru combaterea şi prevenirea acumulării averilor nejustificate, conflictelor de interese şi a strărilor de incompatibilitate 2011 – 2014, activitatea de prevenţie referitoare la conflicte de interese şi incompatibilităţi face parte din responsabilităţile Agenţiei Naţionale de Integritate”, se arată în scrisoarea transmisă de şeful ANI ministrului Justiţiei şi obţinută de agenţia Mediafax.
În acest sens, ANI arată că a elaborat, împreună cu Societatea Academică din România, încă din anul 2011, “Ghidul privind incompatibilităţile şi conflictele de interese”, în baza Proiectelor “Strengthening the capacity of the National Integrity Agency”, finanţat prin Programul “MATRA-KAP”, dezvoltat de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos (Olanda) la Bucureşti, respectiv “Increasing accountability in public administration”, finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European, Comisia Europeană, acesta fiind apreciat atât pe plan intern cât şi extern, prin rapoartele Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pe direcţia prevenirii conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor.
Ghidul conţine informaţii relevante cu privire la legislaţia apliabilă, tipurile de conflicte de interese şi incompatibilităţi, defalcate pe categorii de funcţii publice, probleme fecvente de interpretare a legislaţiei în materie etc.
ANI menţiona faptul că acest document a fost disemniant tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice de la nivel central şi local.
De asemenea, ANI arată că, în cadrul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015. Ministerul Justiţiei nu are responsabilităţi în domeniul prevenirii conflictelor de interese şi incompatibilităţilor, această măsură fiind în sarcina Agenţiei Naţionale de Integritate (Obiectivul specific 3.2. din Planul Naţional de Acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie pe perioada 2012-2015, respectiv Obiectivul specific 1.4. din Planul sectorial de acţiune elaborat de Agenţia Naţională de Integritate în cadrul SNA – “Creşterea gradului de înţelegere a mecanismelor utilizate în declararea corectă a averilor şi a intereselor”).
Totodată, ANI sublinia faptul că nu a fost consultată cu privire la iniţiativa Ministerului Justiţiei, motiv pentru care nu o poate susţine, având în vedere competenţele distincte şi obiectivele strategice asumate în cadrul unor documente programatice. “Considerăm că acest demers efectuat de Ministerul Justiţiei, raportat la componenta de prevenţie a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, nu este oportun şi se suprapune, nejustificat, obiectivelor instituţionale ale Agenţiei. Mai mult, o astfel de iniţiativă este menită să creeze confuzie între responsabilităţile instituţionale specifice ale Agenţiei Naţionale de Integritate şi ale Ministerului Justiţiei”, se mai arată în scrisoarea obţinută de Mediafax.
ANI nota că îşi manifestă disponibilitatea de a colabora cu Ministerul Justiţiei în cadrul unor proiecte comune, prioritar-strategice, cu consultare reciprocă în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate de România în ceea ce priveşte reforma justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei.
În 19 octombrie 2012, la Ministerul Justiţiei (MJ) s-au întrunit membrii Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei (Comisia MCV), în cadrul căreia s-a pus în discuţie şi realizarea acestui Codex, fapt ce a generat dispute între ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, şi preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, întrucât iniţiativa ministerială ţine de competenţa ANI.
Şeful ANI a susţinut că deja pe site-ul instituţiei pe care o conduce sunt postate toate reglementările referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii aplicate funcţionarilor.
MJ spunea că vrea ca fiecare primar, consilier local, angajat al unei societăţi comerciale unde statul este acţionar majoritar etc. să cunoască şi să înţeleagă interdicţiile care i se aplică având în vedere funcţia pe care o ocupă şi care sunt sancţiunile în caz de nerespectare, au precizat sursele citate.
Potrivit acestora, în decursul unei săptămâni, MJ a identificat 305 acte normative privind interdicţiile.
Comisia Europeană consideră, în textul Raportului privind îndeplinierea cerinţelor impuse de România prin mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), dat publicităţii în 18 iulie 2012, că Agenţia Naţională de Integritate (ANI) este o instituţie pregătită să îşi continue cu fermitate mandatul.
“În momentul aderării sale, România a fost de acord să stabilească un cadru legal şi instituţional de prevenire şi de sancţionare a corupţiei prin combaterea cazurilor de incompatibilitate, a conflictelor de interese şi a averilor nejustificate. ANI verifică situaţiile de conflict de interese şi incompatibilitate şi identifică eventualele averi nejustificate în rândul funcţionarilor publici şi al politicienilor aleşi. Constatările sau sesizările agenţiei pot fi atacate sau confirmate în instanţă ori pot fi analizate de alte autorităţi judiciare sau administrative”, consemnează documentul.
CE a trecut în revistă obstacolele pe care le-a avut de trecut ANI de la înfiinţare, din 2007, până în prezent. În 2010, temeiul juridic al ANI a fost declarat neconstituţional, ceea ce a pus la îndoială competenţa fundamentală a ANI de a sesiza instanţele pentru confiscarea activelor nejustificate, notează Comisia Europeană în raportul citat.
“Dezbaterile pe marginea modului în care putea fi modificat temeiul juridic al ANI au scos la iveală faptul că voinţa politică de a găsi o soluţie reală la problemele de integritate şi de a duce la îndeplinire angajamentele asumate în momentul aderării era lipsită de substanţă. Existenţa ANI a fost readusă în discuţie de către reprezentanţi ai tuturor principalelor partide politice din Parlament. La rândul său, Parlamentul nu a reuşit să pună în aplicare hotărâri având ca obiect cazuri de incompatibilitate şi conflict de interese”, afirmă CE.
Fragilizat, temeiul juridic al ANI îngreunează şi mai mult capacitatea acestei instituţii de a obţine rezultate prin activităţile sale şi continuă să facă obiectul unei contestări a constituţionalităţii (legii ANI-n.r.), deşi două plângeri au fost respinse în luna iunie de Curtea Constituţională
Totuşi, arată Comisia, din 2010, ANI s-a dovedit a fi tot mai capabilă să se axeze pe cazuri importante şi complexe. Un proces de examinare desfăşurat pentru identificarea unor conflicte de interese în rândul consilierilor locali a avut ca rezultat un număr semnificativ de cazuri potenţiale; măsura în care acestea vor fi urmărite de parchete şi instanţe va reprezenta un test important. Un proces similar a fost lansat în rândul autorităţilor care gestionează fonduri ale UE. Acestea reprezintă evoluţii binevenite. Pe viitor, investigaţiile efectuate de ANI ar trebui să se orienteze mai mult după evaluările riscurilor şi să se axeze pe domeniile vulnerabile. Acest fapt ar putea avea drept consecinţă creşterea resurselor de personal ale ANI.
“În pofida carenţelor existente în sistemul de preluare de către organele judiciare a cazurilor sesizate, un număr important de constatări de cazuri de incompatibilitate au devenit definitive şi au atras demisii şi sancţiuni disciplinare. În ceea ce priveşte preluarea cazurilor semnalate de ANI privind confiscarea unor active nejustificate şi conflictele de interese, rezultatele sunt mai dezamăgitoare. Această problemă ar putea fi rezolvată prin îmbunătăţirea temeiului juridic al ANI, însă pentru aceasta este nevoie ca sistemul politic, judiciar şi administrativ în ansamblul său să perceapă ANI ca pe un element care trebuie încurajat. Tratarea de către instanţe a cazurilor semnalate de ANI şi cooperarea dintre instituţii trebuie îmbunătăţite pentru a permite atingerea scopului în care a fost creată agenţia, şi anume acela de a antrena o schimbare majoră de atitudini în direcţia integrităţii în România”, conchide CE.
