Apropierea campaniei electorale a reaprins discuţiile despre construirea podului peste Dunăre în zona Brăila-Smârdan. Zilele trecute, politicienii care conduc judeţele Brăila şi Tulcea s-au relansat în declaraţii potrivit cărora sunt şanse mari ca podul să fie construit rapid.
Gh. Bunea Stancu, preşedinte al CJ Brăila şi liderul organizaţiei brăilene a PSD, a declarat că nu a renunţat la construirea podului şi că ar fi găsit finanţare. Victor Tarhon, preşedinte al CJ Tulcea şi lider al organizaţiei tulcene a PDL, a oferit mai multe detalii despre sursele de finanţare: „Proiectul a fost cuprins în strategia guvernamentală pentru Delta Dunării care se pliază pe Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Printr-un parteneriat public-privat, putem obţine finanţare nerambursabilă de la UE pentru acest proiect”, a spus Tarhon. Şi ministrul Transporturilor Anca Boagiu a declarat la lansarea „Strategiei Dunării”, ce a avut loc recent la Tulcea, că susţine construirea podului de la Brăila ca un proiect în cadrul Strategiei Uniunii Europene a Zonei Dunării, iar ministrul Elena Udrea a menţionat că „acest pod ar deschide perspective mai bune de dezvoltare a turismului în nordul Dobroge”.
Dispută între autorităţi
Proiectul podului peste Dunăre de la Brăila-Smârdan a fost realizat în 2001 de un institut din Japonia, la solicitarea guvernului Năstase. De un deceniu, autorităţile din Bucureşti, Brăila şi Tulcea, se ceartă pentru realizarea acestei investiţii, care a rămas la stadiul de proiect. Până de curând, Ministerul Transporturilor a refuzat să se implice în finanţarea proiectului, considerându-l prea scump şi nefezabil. Din cauza refuzului ministerului, la iniţiativa preşedintelui CJ Brăila, Gh. Bunea Stancu, investiţia a fost declasificată de la nivel naţional la una de interes regional.
Interese imobiliare
În 2007, Bunea Stancu a achiziţionat zeci de hectare de teren pe malul Dunării pentru realizarea podului, deşi nu exista o finanţare sigură. La rândul său, CJ Tulcea a inventariat, în zona în care va fi amplasat podul, 300 de proprietari de terenuri care ar fi urmat să fie expropiaţi pentru utilitate publică. Expropierile nu au început pentru că administraţia din Tulcea nu a avut fonduri. Pe malul tulcean ar urma să fie realizate lucrări complexe pe o lungime de 12 km, care să asigure accesul rutier din apropierea localităţii Smârdan până la nord de satul Jijila, prin incinta agricolă îndiguită Smârdan-Măcin.
Miză electorală
În 2001, japonezii au estimat costurile construirii podului de la Brăila-Smârdan la peste 300 milioane de dolari. Experţii în lucrări de acest gen susţin că investiţia ar costa de câteva ori mai mult şi din acest motiv ar fi nerealistă. În pofida acestor estimări, politicienii au repus pe tapet investiţia, profitând de lansarea „Strategiei Dunării”. Numai că proiectul podului nu e înscris ca o prioritate a acestei strategii, ca alte obiective din secţiunea transporturi, prezentate de ministrul Anca Boagiu la lansarea de la Tulcea. Politicienii şi-au adus aminte de podul de la Brăila pentru a le demonstra alegătorilor că nu au uitat de promisiunile din precedenta campanie electorală, când au promis că în actualul mandat vor construi podul peste Dunăre.
Ideea a trecut şi pe la Galaţi
Promisiunea electorală a construirii podului peste Dunăre a fost utilizată şi la Galaţi. A fost lansată în 1995, iar la alegerile din 1996 a fost una dintre promisiunile ce au asigurat PDSR-ului păstrarea puterii locale. Ulterior, varianta construirii podului la Galaţi a fost abandonată, pentru că ar fi fost mai lung şi mai costisitor decât în varianta Brăila-Smârdan. În proiectul din 2001 este prevăzută, în zona Smârdan, şi o arteră peste Braţul Măcin care să facă legătura cu Insula Mare a Brăilei.
