Convocat la Cannes pentru a defini proiectul referendumului, premierul grec, Georges Papandreou a admis că Grecia va trebui să decidă dacă vrea sau nu să rămână în zona euro. Dezavuat de numeroşi miniştri şi deputaţi PASOK (socialist) Papandreou s-a declarat gata să renunţe la ideia sa de referendum.
“Singura problemă care se pune acum pentru greci este de a şti dacă doresc să rămână membri ai zonei euro.” Fraza a fost pronunţată de două ori miercuri la miezul nopţii în auditoriumul Palatului festivalurilor din Cannes: de cancelarul german, Angela Merkel, şi de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy. Ideea referendumului a fost primită sec de cei doi lideri europeni, care l-au convocat de urgenţă la Cannes pe premierul grec, în ajunul summitului G20, dar şi-au impus condiţiile. Au acceptat referendumul grec dar nu la începutul anului viitor cum anunţase Papandreou ci la începutul lui decembrie.
Şi problema pusă poporului grec va trebui să fie cea a rămânerii sau nu în zona euro. În plus, alături de FMI – ca principali donatori de fonduri pentru salvarea Greciei – au avertizat că nu se va plăti nici o centimă pentru sprijin financiar în aşteptarea unei clarificări a voinţei Greciei privind planul de susţinere negociat la Bruxelles de cele 17 state din zona euro şi zeci de bănci. Directorul FMI, Christine Lagarde, a declarat că leagă orice aprobare a continuării creditării insti-tuţiei sale către Grecia de rezultatul referendumului privind planul anticriză al zonei euro, iar Sarkozy preciza că a fost lansat un apel solemn pentru realizarea unui consens politic la Atena. În cazul unui eşec, Grecia ar putea cunoaşte soarta statelor care nu au îndeplinit exigenţele FMI, precum Ucraina şi Pakistan – suspendarea plăţilor până la reglarea dezacordurilor.
Papandreou a declarat ieri că referendumul va avea loc la 4 decembrie iar „miza este de a şti dacă dorim să rămânem în zona euro. Avem nevoie de un larg consens, cred că poporul elen doreşte să fim un partener puternic în euro, asta este miza”.
Premierul dă înapoi
La Atena, lucrurile au evoluat vertiginos pe scena politică în ultimele două zile. Papandreou a plecat la Cannes având susţinerea guvernului faţă de referendum dar ieri, cabinetul era împărţit şi divergenţele din ce în ce mai acute. În faţa unui posibil faliment sau a unei eventuale plecări din zona euro a luat formă ideea unui cabinet de uniune naţională. Pe fondul zvonurilor privind demisia lui Papandreou – dezminţite de unul din colaboratori la Cannes – în faţa riscului unui faliment iminent al Greciei şi a unei implozii a zonei euro, opoziţia de dreapta a acceptat perspectiva formării unui guvern de coaliţie pe care l-a refuzat în ultimele luni în pofida presiunilor. Şeful opoziţiei de dreapta, Antonis Samaras a cerut un cabinet de tranziţie, înaintea alegerilor anticipate pentru a aproba planul european de salvare. Ministrul Finanţelor, Evangelos Venizelos, numărul doi în guvern şi un „greu” în majoritatea socialistă, alături de alţi miniştri şi-au exprimat opoziţia faţă de proiectul premierului de organizare a referendumului.
În plus, Georges Papandreou a pierdut majoritatea în Parlament, unde astăzi guvernul se confruntă cu un vot de încredere. Ministrul de Finanţe şi alţi colegi ai cabinetului au precizat că „intrarea Greciei în euro este o cucerire istorică a poporului grec care nu poate fi pusă în discuţie. Asta nu poate depinde de un referendum”.
Abia revenit de la Cannes, Papandreou a convocat un consiliu de miniştri şi apoi o reuniune a grupului său parlamentar. Analiştii vorbeau deja de un scenariu de criză potrivit căruia grupul socialist ar putea să decidă un nou guvern fără Papandreou, candidat posibil fiind evocat Venizelos. Dar, chiar în consiliul de miniştri, premierul a dat înapoi şi a anunţat că este gata să renunţe la referendum. „Chiar dacă nu vom merge la referendum, care nu a fost niciodată un scop în sine (…) salut poziţia partidului de dreapta de opoziţie (Noua Democraţie)” care s-a declarat gata să ratifice în Parlament acordul zonei euro. El s-a declarat în favoarea discuţiilor cu şeful dreptei, Antonis Samaras „în vederea stabilirii bazei unui guvern de consens” şi a propus ca doi dintre apropiaţii săi să fie însărcinaţi cu negocierile cu responsabilii partidului de dreapta.
