Palatul Brancovenesc de la Mogosoaia se sufoca sub presiunea viloaielor care l-au impresurat. Contrar tuturor prevederilor legale care protejeaza monumentele istorice, pe celalalt mal al lacului Mogosoaia, la mai putin de o suta de metri de palat, s-au ridicat in ultimii ani cel putin 30 de casoaie, fiecare cu debarcaderul ei. Alte cateva zeci, la fel de impozante, s-au construit in spatele lor. Daca primele n-au avut avize din partea Ministerului Culturii si Cultelor (MCC), in prezent girul pentru desfigurarea panoramei Ansamblului Brancovenesc de la Mogosaia e dat, la cel mai inalt nivel, de catre insusi ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, secondat de secretarul de stat Virgil Stefan Nitulescu.
Daca regretata Martha Bibescu ar mai fi trait sa vada din pridvorul domnesc gretoasa desfasurare de vile de pe pajistea de langa luciul apei, cu siguranta ar fi murit de inima rea.
Incredibil, dar insusi ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, impreuna cu mana sa dreapta, secretarul de stat Virgil Stefan Nitulescu, au pus bomboana pe coliva Ansamblului Brancovenesc de la Mogosoaia. Cei doi au dat, numai in acest an, cel putin doua avize favorabile privind amplasarea unor noi constructii de case pe terenuri aflate in interiorul zonei de protectie a ansamblului, pe malul lacului Mogosoaia, vizavi de palat. Cele doua avize favorabile aprobate de Adrian Iorgulescu poarta numerele 56/Z/28.03.2006 si 225/Z/25.08.2006. Cei doi consfintesc astazi jaful inceput in anii '90 de fostul primar de Mogosoaia, actualul senator peremist Dan Claudiu Tanasescu. Nici macar comunistii n-au indraznit sa se atinga de peisajul idilic din fata palatului domnesc de la Mogosaia, pentru ca acum un ministru liberal, precedat de un primar peremist sa ingaduie unor imbuibati sa-si ridice sinistre “cazemate” de vacanta in coasta unui monument istoric de o valoare inestimabila pentru poporul nostru.
Monument istoric prin decret regal
Curtea Domneasca Brancoveneasca de la Mogosoaia a fost declarata, prin decretul regal numarul 1.222, monument istoric de catre Regele Mihai, la initiativa proprietarei Martha Bibescu, pe 19 aprilie 1945. Astfel spune documentul inca in vigoare: “Se declara monument istoric Curtea Domneasca Brancoveneasca din Mogosoaia, judetul Ilfov, compusa din: Palatul Domnesc, Paraclisul curtii, bucataria boltita impreuna cu cadrul ei natural care cuprinde: parcul, gradinile si livezile, marginite spre est cu zidul de incinta exterior si spre nord-est cu perdeaua de salcami, pana la soseaua comunala (…), precum si o zona "non-edificandi" in fata pridvorului domnesc, spre vest, de la malul apei si pana la soseaua viei (n.r. Ð actuala strada Martha Bibescu, aflata cateva sute de metri departare de luciul apei), trecandu-se in inventarul general al monumentelor istorice din Romania”. Adica, intregul parc natural din fata palatului, situat pe celalalt mal al lacului, a fost declarat monument istoric odata cu intregul ansamblu al Curtii Domnesti. Prin ansamblu se intelege, chiar potrivit unei legi mai noi, si anume Legea 422 din 2001, la art. 3, pct. b): “Grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural, urbanistic ori muzeistic de constructii urbane sau rurale care impreuna cu terenul aferent formeaza o unitate delimitata topografic ce constituie o marturie cultural-istorica semnificativa (…)”. Mai mult, prin lege se precizeaza clar, negru pe alb, ca “(…) se instituie zone de protectie a monumentelor istorice de 100 de metri in municipii si orase, de 200 de metri in comune (…)”. “Pana si Legea 54 din 1952, data de comunisti, a protejat mai bine palatul decat urmasii lor postdecembristi”, spune istoricul de arta Doina Mandru, directoare generala a Centrului de Cultura Palatele Brancovenesti de la portile Bucurestilor. Limpede pentru oricine, dar nu si pentru capii Ministerului Culturii.
“Bine ca Venetia nu l-a avut primar pe Tanasescu!”
Toata tarasenia a inceput dupa ce Legea 18 a inceput sa fie aplicata si la Mogosoaia de catre fostul primar Dan Claudiu Tanasescu. Li s-au dat atunci oamenilor (n.r. Ð gura lumii spune ca unor apropiati ai actualului senator PRM) loturi de teren chiar pe buza lacului, vizavi de Pridvorul Domnesc. Vilele n-au aparut insa imediat, ci mai tarziu, in timpul guvernarii cederiste. Oamenii n-aveau bani sa construiasca, in schimb pretul metrului patrat de teren crescuse spectaculos. Au inceput sa-si vanda pamantul diversilor proaspat imbogatiti. Primii care si-au construit o vila au fost doi medici din Bucuresti. Apoi, pana la alegerile din 2000 vilele au aparut ca ciupercile dupa ploaie. “Nici macar una nu avea aviz de la Directia Monumentelor Istorice. S-a incercat, la presiunile taranistei Maria Berza, fost secretar de stat, obtinerea unui astfel de aviz pentru vila celor doi medici. Nu s-a obtinut. Vila insa s-a ridicat.
Cu toate astea, Dan Claudiu Tanasescu a eliberat avize de construire in dispretul legii. Palatele de la Versailles, Sans Souci, Schonbrunn sau Malcontenta au scapat de constructiile tip Mogosoaia.
Ar fi fost o mare tristete pentru Martha Bibescu sa vada ce se intampla. A locuit aici din 1916 pana in 1945. Stau si ma intreb ce s-ar fi intamplat daca Tanasescu ar fi fost primar la Venetia”, spune indignata directoarea Mandru.
Avize favorabile de la Ministerul Culturii
Comuna Mogosoaia nu are nici in acest moment Planul Urbanistic General avizat de Ministerul Culturii si Cultelor. Ca urmare, monumentele istorice nu au delimitate zonele de protectie, iar primaria a ignorat total obtinerea avizelor de specialitate ale MCC sau Directiei de Cultura din minister pentru toate lucrarile din zonele de protectie. “Primaria Mogosoaia a fost informata despre obligatiile si responsabilitatile ce-i revin referitor la respectarea legislatiei privind protejarea monumentelor istorice”, spune directoarea executiva Alexandrina Nita, de la Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a judetului Ilfov, intr-o adresa catre directoarea Doina Mandru si spre stiinta consilierei Irina Cosmanescu de la MCC. Care doamna Cosmanescu semneaza si ea pe cele doua avize favorabile date de ministrul Culturii.
Urmasul lui Dan Claudiu Tanasescu la conducerea primariei din Mogosoaia, liberalul Paul Precup, da din umeri si se scarpina pe chelie cand e chestionat despre legalitatea constructiilor din zona de protectie a Palatului Brancovenesc: “Pai, io ce sa fac? Nu pot sa le demolez cu buldozerul pur si simplu!” In ajutor ii sare vicele, Irinel Scriosteanu: “Acum se dau avize favorabile si de la Ministerul Culturii! N-avem ce le face…”, si ne arata apoi cele doua avize. La vederea lor, Doinei Mandru i se taie respiratia: “Asta n-o mai credeam…
Istoria Palatului Brancovenesc
Biserica ctitorita in 1688 de Constantin Brancoveanu, cu hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, a fost prima dintre cladirile actualului ansamblu de la Mogosoaia. Actualul palat a fost construit, 14 ani mai tarziu, in 1702, pentru Stefan, fiul fostului mare domnitor. Dupa moartea tragica a lui Constantin Brancoveanu, din 1714, sunt initiate ample lucrari de restaurare, intre 1844 si 1848, de catre domnitorul Gheorghe Bibescu. Abia in 1912 principele George Valentin Bibescu va cumpara o parte din mosie si Curtea Domneasca de la Mogosoaia. Sub indrumarea Marthei Bibescu, intre 1921 si 1922 se construiesc terasele din fata palatului si se concepe un proiect pentru amenajarea peisagistica a parcului si a zonei de protectie a parcului. In 1945, inainte de a parasi tara, presimtind viitoarea dictatura comunista, Martha Bibescu propune clasarea ca monument istoric a Palatului Mogosoaia, iar Regele Mihai il declara astfel prin decret regal. In anii urmatori Curtea Domneasca de la Mogosoaia este devastata si golita de mobilier. Obiectele care mobilau palatul au fost incarcate in camioane de comunisti, putine dintre ele ajungand la Muzeul de Istorie, la Muzeul de Istorie Bucuresti sau Muzeul National de Arta. Intre 1952 si 1957 Vila Ewlchingen se transforma in casa de creatie pentru cititori. Dupa cutremurul din '77 se consolideaza palatul, cuhnia, se reconstruieste partea superioara a turnului de acces si Poarta Targovistei, iar grupul statuar care o reprezenta pe zeita Minerva este restaurat la Muzeul National de Arta. Pana in 1989 palatul si casa de creatie a scriitorilor sunt transformate in depozite pentru materialele folosite la “spectacolele omagiale” pentru cuplul Ceausescu. Dupa evenimentele din decembrie '89, casa de creatie e transformata intr-un mic hotel, cu resturant si sali de conferinta.
S-a incercat chiar deschiderea unui cazinou in palat, dar Ludovic Spiess, ministrul Culturii de atunci, s-a opus. Palatul imbina elemente decorative muntenesti cu cele bi-zantine si de renastere italiana. La subsolul acestuia, pivnita inalta este o incapere inalta acoperita de patru calote semisferice dispuse in jurul unui stalp central. Parterul cuprinde camere modeste si spatiu destinate slujitorilor. La etaj se aflau camerele domnesti, precum si saloane oficiale pentru primirea oaspetilor de seama. Din curtea de onoare, pe scara exterioara, se ajunge intr-un foisor ce se afla plasat in centrul fatadei principale. Pe fatada dinspre lac se regaseste o splendida “loggia” de inspiratie venetiana cu arcade trilobate, incadrata de doua elegante foisoare inguste. In abundenta decoratiei sculptate in piatra se regasesc forme renascentiste si elemente baroce care confera intregului ansamblu o gratie si un rafinament neegalate in arhitectura romaneasca.
