La Moscova, circa 20.000 de persoane au defilat pe străzi pentru a comemora asasinarea opozantului Boris Nemţov, ucis cu patru gloanţe în spate în apropierea Kremlinului la 27 februarie 2015. Cei care au comandat uciderea sa sunt de negăsit.
Primăria a autorizat această adunare în centrul capitalei, o surpriză pentru opoziţie, obişnuită să fie trimisă la periferie şi care de un an primeşte numai refuzurile autorităţilor la tentativele de a onora memoria lui Nemţov.
Un important dispozitiv poliţienesc – trupe speciale OMON şi poliţişti – a securizat manifestaţia, survolată de elicoptere, în timp ce participanţii scandau slogane ostile preşedintelui Vladimir Putin, purtau portretul lui Boris Nemţov şi zeci de tineri purtau în tăcere drapele ruse, într-o atmosferă de reculegere, în timp ce elicopterele survolau capitala. Mihail Kasianov, ex-premier şi liderul partidului Parnass, creat de Boris Nemţov, a declarat că este acolo „pentru a spune nu arbitrariului, pentru a spune nu asasinatului politic“. Cortegiul s-a îndreptat spre locul unde opozantul a fost ucis la doi paşi de Kremlin, în noaptea de 27 februarie 2015 şi Dmitri Gudkov, singurul deputat independent în Dumă, a declarat că lupta pentru democraţie în Rusia abia începe. Nemţov, fost ministru al lui Boris Elţin, era unul din liderii opoziţiei ruse, critic al preşedintelui Vladimir Putin.
Partidul unic
De la asasinarea lui, opoziţia nu s-a mai putut aduna, doar 17% dinruşi susţinând demonstraţiile. Amnesty International preciza într-un raport că „persoanele care îndrăznesc să critice guvernul sunt calificate de presă ca „anti-patrioţi“ şi reprezintă „anti-Rusia“. O atmosferă de intoleranţă favorizată de putere.
La un an după uciderea fostului vice-premier, opoziţia liberală luptă pentru supravieţuirea sa. Spaţiul i s-a restrâns zi după zi, într-un climat represiv. Privată de acces la marile media publice, nu i-au mai rămas decât reţelele sociale pentru a se face auzită. După impresionantele defilări contestatare din iarna 2011-2012 şi zecile de arestări care au urmat, manifestaţiile nu au mai curs. Chiar figurile opoziţiei au dispărut. Boris Nemţov este mort, avocatul blogger anticorupţie Alexei Navalnîi, hărţuit de justiţie, nu se poate prezenta la alegeri, fostul oligarh Mihail Hodorkovski s-a refugiat în Europa după ce a stat închis zece ani în Siberia, iar Ilia Ponomarev, singurul deputat care a votat contra anexării Crimeii, trăieşte astăzi în California.
Exilul sau confruntarea cu Putin
Personalităţile care sfidau puterea lui Putin sunt în cel mai bun caz reduse la tăcere, în cel mai rău caz exilate, închise sau ucise. Erau 10.000, 20.000 şi uneori 120.000 cei care denunţau în stradă frauda electorală la legislative şi la prezidenţiale care a întărit puterea lui Putin. În fruntea acelei opoziţii se aflau persoane mai mult sau mai puţin cunoscute – foştii miniştri liberali Boris Nemţov şi Mihail Kasianov sau deputaţi (sau ex-deputaţi) ca Vladimir Rijkov, fostul campion de şah Gary Kasparov, bloggerul vedetă al luptei anti-corupţie Alexei Navalnîi, şeful curentului ultra-stângii, Serghei Udalţov sau tinerii promiţători Ilia Iaşin şi Maria Gaidar. Patru ani mai târziu, unii au ales exilul, alţii sunt închişi, alţii ucişi…
Alţii rezistă cât de bine pot unor hărţuiri tot mai periculoase şi unei stigmatizări care a readus termeni în vogă în epoca stalinistă – „inamicii poporului“, „trădători“, etc.
În urmă cu o săptămână, liderul cecen prorus Ramzan Kadirov, omul care ameninţă toţi opozanţii şi le promite procese, a publicat pe Internet o fotografie a lui Kasianov văzută prin luneta unei mitraliere. Frica şi ameninţările au determinat fuga din ţară a unor opozanţi iar Kasparov, care se aventura să iasă în stradă când nu o făcea nimeni, trăieşte acum în exil la New York. Maria Gaidar, fiica fostului ministru Egor Gaidar, i s-a alăturat lui Mihail Şaakaşvili la Odessa şi proiectului său de reformare a Ucrainei. În ultimii ani, fuga din ţară s-a accentuat şi mulţi tineri ruşi nu se mai regăsesc în Rusia războinică a lui Putin.
Pista cecenă
Câteva săptămâni după asasinarea lui Boris Nemţov, care a provocat o undă de şoc şi consternare în lume, cinci suspecţi, toţi ceceni, au fost arestaţi de justiţia rusă, dar până în prezent au refuzat să-şi recunoască vinovăţia, afirmând că tot ce au mărturisit a fost sub tortură.
Principalul suspect în asasinarea lui Boris Nemţov este liderul cecen Ramzam Kadirov, care, în numele lui Vladimir Putin face să „domnească ordinea“ în mica republică din Caucazul de Nord prin tortură, execuţii sumare şi „dispariţii“. Cei cinci ceceni arestaţi pentru moartea opozantului rus aparţin cu toţii unităţilor de elită, garda apropiată puternicului lider cecen, numite „Kadirovski“, adică „oamenii lui Kadirov“. Loiali, disciplinaţi, obedienţi este total improbabil că ei ar fi acţionat din proprie iniţiativă, fără ordin, mai ales contra unui „civil“ atât de important. Dar, ca întotdeauna în cazul morţii opozanţilor politici în Rusia, investigaţiile Comitetului de anchetă, controlată de putere, sunt limitate la simpli executanţi.
