Noua boală izbucnită anul trecut în rândul animalelor din mai multe ţări din vestul Europei, dăunătoare în special pentru puii animalelor, s-ar putea extinde în zone din vecinătatea ţărilor deja afectate, afirmă oameni de ştiinţă citaţi de Reuters si de Agerpres.
Virusul Schmallenberg, care a primit numele oraşului german unde a fost detectat pentru prima dată în luna noiembrie a anului trecut, a infestat oi şi vaci din peste 2.600 de ferme în opt ţări din UE anul trecut, cel mai probabil în intervalul august-octombrie.
Considerat a se fi răspândit sute de kilometri de-a lungul Europei prin intermediul unor musculiţe înţepătoare şi cu ajutor vânturilor calde de sfârşit de vară, virusul a fost confirmat de atunci în Belgia, Olanda, Luxemburg, Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie.
Virusul este periculos în special pentru puii animalelor infestate în timpul primei faze a gestaţiei. Infestarea poate duce la naşterea unor pui morţi şi la malformaţii precum diformităţi ale creierului, coloană vertebrale diformă şi încheieturi blocate.
Impactul asupra creşterii de animale vii în UE a fost limitat şi toate datele de până acum arată că virusul nu reprezintă niciun risc pentru oameni. Totuşi, oameni de ştiinţă şi oficiali spun că apariţia şi răspândirea rapidă a virusului Schmallenberg ar trebuie să fie motive de îngrijorare.
“Este cu siguranţă un avertisment pentru întreaga lume în sensul că, din păcate, pot apărea noi ameninţări”, a declarat Alberto Laddomada, fost virolog care conduce în prezent serviciul CE pentru sănătatea animalelor. “Virusul s-a răspândit extrem, extrem de repede în Uniunea Europeană în rândul mai multor milioane de animale. Luând în considerare răspândirea masivă în rândul unei populaţii care este pe deplin vulnerabilă, virusul însuşi a avut un impact limitat”, a afirmat el pentru Reuters.
Oameni de ştiinţă spun că Schmallenberg este similar cu un alt virus mai cunoscut – Akabane -, care a cauzat malformaţii la viţei şi alte rumegătoare în Asia şi Australia începând de la mijlocul anilor 70.
La fel ca Akabane, virusul Schmallenberg pare să aibă un impact redus asupra animalelor tinere sau adulte. “Un lucru bun în legătură cu Akabane, din ceea ce ştim, este că dacă aceste animale au fost expuse la boală devin totodată imune. Prin urmare, odată infectate, sunt protejate”, a afirmat Ana Afonso, expert privind sănătatea animalelor pentru Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (AESA).
“Experienţa din Australia cu Akabane ne arată că odată infectată, o zonă nu mai suferă de o astfel de boală. Problema apare în vecinătatea zone infectate”, a afirmat ea.
Alberto Laddomada a vorbit despre o situaţie similară şi în privinţa virusului Schmallenberg. “Ce observăm acum este maximul de efect negativ al virusului. Este extrem de puţin probibul să vedem din nou boala în acele zone care au fost deja infectate în 2011”, a declarat el.
Însă, odată cu revenirea verii şi a musculiţelor înţepătoare în Europa, există riscul ca Schmallenberg să se extindă la animale din zone aflate în jurul precedentelor ţări infectate. “Trebuie să fim bine înţeleşi: în această etapă nu putem face prea mult pentru a preveni răspândirea şi mai mult a bolii”, a afirmat el.
Printre ţările din vecinătatea celor unde virusul a fost deja confirmat se numără Austria, Elveţia, Polonia şi Cehia, însă oamenii de ştiinţă spun că este prea devreme pentru a şti cât de departe s-a răspândit Schmallenberg.
Deşi impactul direct asupra crescătorilor europeni de animale a fost până acum limitat, crescătorii de porci s-au confruntat cu puternice costuri indirecte din cauza unei interdicţii aplicate de Rusia asupra importurilor de animale vii din UE, în ciuda faptului că Schmallenberg nu afectează porcii.
