Acum cateva zile, in 15 august, guvernul prooccidental al Serbiei a comunicat ca se va adresa Curtii Internationale de Justitie pentru a obtine un aviz de drept in chestiunea declaratiei unilaterale de independenta a Kosovo. Guvernul sarb s-a angajat ca se va supune oricaruia dintre avizele Curtii, fie ca va declara ca independenta a fost legala, fie ca nu.
Serbia s-a decis la un astfel de demers pentru ca are sanse destul de mari ca forul juridic de la Haga sa-i dea dreptate. Asa crede cunoscutul comentator politic Bernard Guetta, intr-un comentariu publicat in 30 august in ziarul elvetian Le Temps. Pornind de la acest fapt, al demersului Belgradului pe langa Curtea de la Haga, Guetta creeaza un scenariu ipotetic care ar putea schimba multe date din contextul actual: in cazul in care Curtea admite ca independenta Kosovo este ilegala, Georgia ar avea atunci tot dreptul sa se adreseze, la randul ei, inaltului for in ce priveste independenta autoproclamata a Osetiei de Sud si a Abhaziei.
Si tot neindoielnica ar fi si hotararea Curtii, care nu ar avea cum sa recunosca independenta acestor noi state, de vreme ce nu ar fi recunoscut pe a Kosovo-ului. Din acest moment s-ar trece de la o dinamica diplomatico-militara la una de drept international, Curtea internationala de Justitie fiind o institutie a ONU recunoscuta de toate tarile care au semnat Carta Natiunilor Unite.
Repetam, nu este decat o ipoteza, dar aceasta ipoteza are avantajul de-a da sperante ca un conflict militar extins sau un nou razboi rece sunt evitabile.
Aceasta noua situatie nu ar insemna ca Georgia ar putea incepe fara intarziere sa se pregateasca a intra in NATO. Se pune intrebarea daca Rusia, care a pierdut in ultimele doua decenii si parti mari ale teritoriului ei si o intinsa zona de influenta in tarile socialiste "surori", nu ar avea un soi de drept "moral" de-a beneficia de o zona-tampon in jurul ei. Aceasta centura de state, care ar avea vocatia de-a fi neutre, ar include Georgia, dar si Ucraina, precum si celelalte state "transcaucazieine", Azerbaidjanul si Armenia.
Nici rusii, nici occidentalii nu s-ar mai simti neincetat agresati unii de ceilalti. Ar fi inceputul unei noi "convietuiri pasnice".
Sa trecem la un alt document: interviul pe care presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, l-a acordat unui corespondent al Euronews, in 2 septembrie. Mai prudent si mai putin ofensiv decat in precedentele sale declaratii, dl Medvedev a declarat ca Europa "nu a inteles in intregime" motivele ofensivei rusesti in Georgia. si presedintele Rusiei a enuntat principiile de baza ale politicii externe a tarii sale. In context, este interesant in special ultimul principiu : "Rusia, ca orice alt stat, manifesta o atentie particulara anumitor regiuni, regiuni unde avem interese privilegiate. Iar cu statele care se gasesc in aceste regiuni speram sa dezvoltam relatii speciale, calduroase, pe termen lung".
Daca "relatiile calduroase" ar semana cu "marea prietenie romano-sovietica" de care cei mai in varsta isi amintesc mereu, atunci nici Georgia, nici celelalte state din regiune nu ar avea de ce sa se entuziasmeze. Dar timpurile s-au schimbat si, fara sa ne facem iluzii prea mari, ne gandim ca un nou aranjament ar putea intemeia o vecinatate cu Rusia pacificata pentru o mai lunga perioada.
Se stie ca nici Ucraina, nici Georgia nu au petrol si gaze naturale. Dar ele sunt cai pentru transportul hidrocarburilor din tarile aflate la sud de Rusia (Transcaucazia, Asia Central?) catre Europa. Rusia vede in construirea unor conducte care sa o ocoleasca o primejdie pentru cvasimonopolul pe care l-a instaurat, mai ales in privinta gazului. Acest monopol este simtit de europeni drept un neincetat santaj.
Dar Rusia ar trebui sa accepte un fapt: comertul international nu se face sub amenintarea tancurilor si nu poate sa existe pace decat daca legile pietii si ale concurentei libere sunt respectate. si Rusia, daca este rationala si nu tinde catre aventura, va sfarsi prin a accepta aceasta situatie. Rusia are nevoie de o dezvoltare multilaterala (si ea se realizeaza prin cooperare), iar imbogatirea exclusiv pe seama hidrocarburilor nu este multumitoare. Pe de alta parte, Rusia nu beneficiaza de o aprobare generala. Dimpotriva. Numai Cuba si statul clientelar Belarus au aprobat explicit actiunea militara a Rusiei in Georgia.
Pe de alta parte, la intalnirea "Grupului de la Shanghai", nici China, nici tarile din Asia Centrala nu au aprobat actiunea militara din Georgia. O negociere globala, posibila si pentru ca va fi in curand un nou presedinte la Washington, ar putea tine seama si de nevoia de securitate a Rusiei si de independenta energetica a Europei. Daca, intre timp, nu vor fi facute miscari imprudente, de o parte sau de alta. Urmatoarele sase luni par hotaratoare.
