Cel mai cunoscut opozant egiptean, Mohamed ElBaradei, sosit joi seara la Cairo, s-a declarat pregătit să asigure tranziţia după regimul lui Hosni Mubarak, care se confruntă de marţi cu manifestaţii fără precedent, în care şapte persoane au fost ucise, iar 1.000 arestate, relatează AFP, potrivit Mediafax.
Pe de altă parte, Fraţii Musulmani, principala forţă de opoziţie, au anunţat că vor participa la manifestaţiile “de furie” prevăzute vineri, după rugăciunea săptămânală. Până acum, ei au oferită puţină susţinere manifestaţiilor, lăsând membrilor opţiunea de a participa.
Cel puţin 20 de membri din cadrul Fraţilor Musulmani, între care cinci foşti deputaţi şi cinci membri ai Biroului Politic, au fost arestaţi, în noaptea de joi spre vineri, a anunţat avocatul acestei formaţiuni, Abdelmoneim Abdel Maqsud.
Joi seara, utilizatorii de Internet din Cairo au anunţat că nu se mai pot conecta la Internet, în timp ce alţii semnalau un trafic lent şi opriri intermitente. De asemenea, telefoanele mobile funcţionau cu dificultate în zona din centrul capitalei, unde se adună manifestanţii, iar serviciile de mesagerie nu funcţionau deloc. Anterior, Ministerul de Interne a avertizat că va lua “măsuri decisive” contra manifestanţilor.
“Sunt aici cu speranţa de a continua acţiunea în vederea unei schimbări ordonate şi paşnice”, a declarat ElBaradei la sosirea pe aeroport, cerând puterii să oprească “violenţa, arestările şi aplicarea torturii”.
“Dacă populaţia vrea ca eu să conduc tranziţia, atunci nu o voi dezamăgi”, a declarat el, la Viena, înainte de plecare, precizând că vrea să participe la noi manifestaţii.
Tineri susţinători ai democraţiei, aflaţi la originea protestelor inspirate de revolta tunisiană, care l-a îndepărtat pe preşedintele Zine El Abidine Ben Ali de la putere, au făcut apel la organizarea de noi manifestaţii, vineri.
Mobilizarea a fost marcată, joi, de înregistrarea unui al şaptelea deces, la Sheik Zuwayed, în nordul Sinaiului. Un manifestant a fost împuşcat mortal în cap, în schimburi de tiruri între manifestanţi beduini înarmaţi şi forţele de securitate, potrivit unor martori.
În acelaşi oraş, poliţia a fost ţinta unor tiruri cu rachete antitanc, joi seara, fără să fie atinsă, au declarat martori, pentru AFP. La Suez (nord-est), manifestanţii au incendiat o cazarmă de pompieri, după ce au aruncat cu cocteiluri Molotov asupra poliţiei, potrivit unui fotograf AFP. Poliţia era prezentă masiv, toată ziua de joi, în centrul capitalei egiptene, Cairo.
Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Warch (HRW) a acuzat poliţia că a accentuat utilizarea forţei în mod “total inacceptabil şi disproporţionat”. Pe de altă parte, meciurile din campionatele de fotbal prevăzute vineri şi sâmbătă au fost amânate.
“Este un moment critic în istoria Egiptului (…). Voinţa de schimbare trebuie să fie respectată”, a declarat, la Cairo, ElBaradei, fostul director al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), devenit o personalitate a opoziţiei. El nu are un partid recunoscut, dar a format o mişcare, Asociaţia Naţională pentru Schimbare, care militează pentru reforme democratice şi sociale.
Manifestaţiile care au început marţi sunt cele mai importante de la sosirea la putere, în 1981, a lui Hosni Mubarak, în vârstă de 82 de ani, criticat în special pentru faptul că nu a ridicat niciodată starea de urgenţă, instaurată de aproape 30 de ani.
De marţi şi până în prezent, au fost ucisi cinci manifestanţi şi doi poliţişti, iar alte câteva zeci de persoane au fost rănite. Potrivit unui oficial din cadrul serviciilor de securitate, “cel puţin o mie de persoane au fost arestate, pe teritoriul întregii ţări”.
Preşedintele american, Barack Obama, a declarat joi că violenţa nu este o “soluţie la problemele Egiptului”, şi a cerut Guvernului şi manifestanţilor să dea dovadă de reţinere. Calificându-l pe Hosni Mubarak drept un “partener important”, Casa Albă a afirmat, în mai multe rânduri, că Statele Unite “nu sunt părtinitoare”. Uniunea Europeană (UE) şi ONU au cerut Guvernului egiptean să asculte revendicările poporului, iar Parisul i-a cerut să respecte libertatea de exprimare.
