"Am experimentat o lipsa de proiecte legate de arta in Bucuresti"
» Galeria Mie Lefever este prima galerie din nord-vestul Europei interesata de arta tanara romaneasca. Mie Lefever este o promotoare a artei contemporane romanesti dincolo de granitele tarii si a organizat deja sapte expozitii ale artistilor romani tineri: Anca Benera, Marius Bercea, serban Savu, Dumitru Gorzo, Dan Badea, Mircea Suciu.
» Din pozitia de promotoare a valorilor artistice europene, Mie Lefever ne impartaseste punctul sau de vedere in ceea ce priveste potentialul artistilor romani si al pietei locale de arta in contextul european.
» Cand ati "descoperit" arta romaneasca si cum gasiti tinerii artisti romani?
Sunt interesata si implicata in arta contemporana de multa vreme, prin urmare era natural sa incerc sa aflu starea artei contemporane romanesti, motiv pentru care am locuit in Romania pentru mai bine de un an. Prima oara am intrat in contact cu arta romaneasca locuind in Bucuresti. Bineinteles, cunosteam artisti romani precum Brancusi, Spoerri etc. si cativa tineri artisti care traiesc in afara tarii (ca Mircea Cantor). Dar mi-am concentrat interesul pe viitorii tineri artisti, care au studiat dupa ‘90, interesati de lumea de dinafara (depasind, printre altele, posibilitatile inca limitate din Romania). si acesta este momentul si locul in care intervine galeria mea.
Cand am locuit in Bucuresti, asta se intampla in 2002, din cate stiu exista doar o singura galerie privata (acum numita "Galeria Posibila"). Am intalnit primii artisti cu ocazia unor evenimente organizate de UAP – Uniunea Artistilor Plastici (cel mai adesea spatii neadaptate pentru a expune arta…).
Prin diferite canale si contacte, printe altele si cu ajutorul lui Simona Nastac, am relationat cu mai multi artisti tineri.
"Clujul statea mai bine in stabilirea relatiilor internationale"
Primii artisti tineri pe care i-am intalnit nu aveau nici o experienta in afara tarii. In afara acesteia, am experimentat o lipsa de proiecte ori contacte internationale legate de arta in Bucuresti. De aceea, cand m-am reintors in Belgia am inceput un program de rezidente artistice. Mai tarziu, am construit mai multe contacte, de asemenea in Cluj. Clujul statea mai bine in stabilirea relatiilor internationale. Asta probabil poate explica de ce in mod special cei care au studiat la Cluj participa in programe de rezidente (suportate de universitate).
» Cateva consideratii despre arta moderna romaneasca dinainte de anii ‘90?
Nu sunt atat de familiara cu arta creata inainte de anii ‘90. In mare, arta produsa in timpul regimurilor comuniste nu prezinta un interes foarte mare, din moment ce este restrictionata de regim. Acestea fiind spuse, astazi sunt multi artisti buni (din generatia varstei de 40-50 de ani), ca Dan Perjovschi, doar ca sa numesc unul.
» Ati observat un interes special pentru arta romaneasca pentru cum arata pur si simplu sau din cauza unor clisee de tipul "descoperirilor din spatele zidului" ori "Noua Europa" etc.?
Interesul pentru arta est-europeana se intampla sa coincida cu reinnoirea interesului pentru pictura, in special pentru cea figurativa.
Aparent, scoala de la Cluj beneficiaza de aceasta. Cu atat mai mult cu cat in lucrarile lor ei utilizeaza aceleasi alienari, treceri estompate si efecte fotografice ca unii dintre cei mai de succes artisti vestici.
"Se vorbeste despre «scoala de la Cluj», dar nu si despre o «scoala de la Bucuresti»"
» Puteti sa-mi descrieti in cateva cuvinte stilul scolii de pictura
de la Cluj?
Se vorbeste despre "scoala de la Cluj", dar nu si despre o "scoala de la Bucuresti".
Cred ca motivul este legat de faptul ca orasul Cluj este unul provincial, toata lumea cunoaste pe toata lumea. In afara de asta, este o foarte buna scoala de arta, cu multe contacte internationale.
Evident, aceste doua elemente conduc la existenta "scenei". Acestea fiind spuse, fiecare avantaj are si dezavantaje. Pentru Cluj dezavantajul este propria repetare, pana la pastisa.
» Carui public ii place si cumpara arta tanara romaneasca?
Cand vine vorba despre preturi, se aplica aceeasi metoda. La sfarsitul unei zile, stabilirea unui pret este reglementata de un mecanism uzual de marketing. Cand stabileste un pret, vanzatorul va lua in considerare cererea potentiala, care depinde – printre altele – de "observarea" si recunoasterea calitatii si, ca de obicei, aceasta depinde strans de elemente de marketing.
"Colectionarii nu apreciaza cand un artist isi vinde lucrarile la un pret mai mic"
Pentru artist este importanta castigarea unei credibilitati in timp ce, gradual, isi construieste opera. Aceasta cerinta pe termen lung sustine cresterea treptata a preturilor, in timp ce artistul inainteaza in cariera. Colectionarii si aproape oricine este interesat de achizitionarea de lucrari de arta nu apreciaza cand un artist isi vinde lucrarile la un pret mai mic, mai tarziu. Aici situatia devine inselatoare, iar scena de arta internationala din ultimii ani a devenit speculativa. Mereu in cautarea unui "nou stimulent", cele mai selecte retele de galerii vor impinge preturile lucrarilor la cele mai inalte cote atata vreme cat stiu ca importanti colectionari sunt interesati de ele.
In cazul meu, incerc sa aliniez preturile cu cunostintele mele legate de piata de arta din Belgia si bineinteles in intelegere cu artistii si cu alte obligatii. Este evident ca e nevoie de a lua in considerare pretul aplicat pana la acel moment.
» Credeti ca publicul din Romania este deschis artei tinere romanesti?
Multe galerii din Romania se concentreaza doar pe arta romaneasca, ceea ce inseamna ca sunt inca intr-un stadiu prematur. Asta arata probabil ca interesul potentialilor cumparatori romani este inca insuficient.
Insa mai multe proiecte de arta (private sau sustinute guvernamental), mai multe fonduri, mai multe schimburi internationale ar da cu siguranta o dinamica scenei si ar creste interesul pentru arta.
