UPDATE 13.20: La ieşirea din sediul DNA, Vanghelie a declarat că responsabili pentru problemele votului din diaspora sunt Victor Ponta şi Liviu Dragnea, care "şi-au bătut joc de români".
Primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, a declarat că responsabili pentru problemele votului din diaspora sunt Victor Ponta şi Liviu Dragnea, care "şi-au bătut joc de români", iar justiţia va stabili responsabilii, precizând că a dat la DNA o declaraţie de martor, în care a spus ce crede.
Marian Vanghelie a spus, la ieşirea de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), că a dat o declaraţie de martor în faţa anchetatorilor, în dosarul privind problemele la votul din diaspora, la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014.
"Am spus ceea ce cred şi nu m-am delimitat nicio secundă de la ceea ce am spus şi public. Nu am făcut nimic altceva decât să explic declaraţia mea publică, cu argumente bazate pe logică. Nu am hârtii sau alte documente pe care să le aduc procurorilor, pentru că eu nu lucrez în MAE sau la vreo altă instituţie", a spus Marian Vanghelie.
Întrebat cine crede că este responsabil de problemele de la votul din diaspora, Marian Vanghelie a răspuns: "Cred că sunt împreună Victor Ponta cu Liviu Dragnea".
Primarul Sectorului 5 a adăugat că, în opinia lui, "cei ce au condus campania sunt cei responsabili". "Şi-au bătut joc băieţii ăştia, iar justiţia acum trebuie să lămurească cine este responsabil", a mai spus Vanghelie.
Marian Vanghelie a precizat că nu are o "bătălie personală" cu Victor Ponta şi că, "în contextul actual, de un penibil foarte mare, trebuie să spunem adevărul".
Edilul Sectorului 5 a mai arătat că a participat la foarte multe discuţii la nivelul PSD şi că, în opinia sa, a fost exclus din partid pentru că îl tot alegea lumea. "De aceea nu au pus un director de campanie, pentru că nu găseau aşa ca mine", a mai spus Vanghelie.
UPDATE 12.20: Marian Vanghelie a părăsit sediul DNA zâmbind și a declarat că a avut o discuție cu privire la declarațiile sale de până acum prin care îi incrimina pe vicepremierul Dragnea și premierul Ponta. Primarul sectorului 5 nu s-a putut decine care dintre cei doi este ”capul răutăților” și a subliniat că cei doi politicieni lucrează împreună.
De asemenea, Marian Vanghelie a precizat că nu se dezice de cele spuse până acum și tot ce a declarat a zis ținând cont de logică, nu neapărat de documente.
***
Marian Vanghelie, primarul Sectorului 5, s-a prezentat vineri la Direcţia Naţională Anticorupţie. Marian Vanghelie este audiat în calitate de martor în dosarul privind împiedicarea românilor din diaspora de a vota la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014.
În dosar este începută urmărirea penală "in rem" ( pentru faptă) , spun sursele României libere.
Dosarul a fost deschis după ce Marian Vanghelie a făcut mai multe declarații potrivit cărora Victor Ponta și Liviu Dragnea ar fi împiedicat în mod voit deschiderea de noi secții de vot în străinătate pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2014. Potrivit lui Vanghelie "Dragnea a zis că dacă se vor face mai multe secții în străinătate se vor pierde alegerile"
O altă persoană care poate fi citată la DNA pentru a fi audiată ca martor ar putea fi Mircea Geoană deoarece și acesta a făcut declarații despre împiedicarea intenționată a dreptului la vot.
Redăm câteva din declarațiile lui Geoană : "Sunt absolut convins si exista informatii suficiente ca organizarea votului a reprezentat un act deliberat de impiedicare a exercitarii dreptului la vot. Dl Ponta e principalul responsabil, iar dl Corlatean e principalul sau complice"; " Ponta a fost sfatuit sa faca sectii suplimentare de echipa de campanie, de consultantii straini, de colegi din conducerea partidului si guvernului, si a decis deliberat sa nu fie sectii suplimentare"; "Am informatii că a fost o discutie si stiu clar ca Ponta exclusiv a decis sa nu fie mai multe sectii".
Mai multe persoane au depus plângeri penale la Parchetul General împotriva premierului Victor Ponta, a lui Titus Corlățean (fost ministru de Externe în timpul primului tur al alegerilor), împotriva lui Teodor Meleșcanu (fost ministru de Externe în turul al doilea al alegerilor), împotriva lui Bogdan Stanoievici, ministrul românilor de pretutindeni. Autorii plângerilor au acuzat împiedicarea dreptului constituțional la vot în diaspora. Între cei care au făcut plângere penală se află și Monica Macovei, fost candidat la președinție.
Plângerile depuse la Parchetul General au fost centralizate, în luna decembrie 2014, la DNA. Motivul: la DNA au fost depuse plângeri în care s-au invocat texte de lege care invocau competența acestei structuri de parchet. De altfel, însuși procurorul general al României a recunoscut public competența DNA în efectuarea anchetei.
Atunci, într-un comunicat Parchetul General anunța: " La data de 4 decembrie 2014, constatând că faptele cu privire la care s-a început urmărirea penală sunt susceptibile de a fi încadrate şi în dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, norme care atrag competenţa de investigare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică a dispus declinarea cauzei în favoarea acestei structuri" .
Ce prevede articolul 13 și ce pedepse pot primi funcționarii care au împiedicat exercitarea drepturilor electorale
Articolul 13, indice
2, din legea anticorupție 78/2000, invocat de PICCJ, prevede :"Fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de BANI , bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu (…), dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitelespeciale ale pedepsei se majorează cu o treime".
Institutul de Politici Publice, autorul plângerii depuse la DNA
Plângerea principală depusă la DNA a fost formulată de Institutul de Politici Publice, la data de 28 noiembrie 2014. IPP a cerut DNA să învestigheze declarațiile făcute în spațiul public de către Mircea Geoană și Marian Vanghelie potrivit cărora premierul Victor Ponta si vice-premierul Liviu Dragnea au obstrucționat dreptul la vot al românilor din diaspora.
Într-un comunicat, IPP și-a motivat plângerea făcută la DNA astfel: "Consideram ca se impune de urgenta ca DNA sa verifice aceste informatii in conditiile in care, la cele doua tururi de scrutin pentru alegerile prezidentiale 2014, unui numar de peste 200.000 de romani din diaspora li s-a incalcat dreptul constitutional de a vota, acestia nereusind sa intre in sectiile de votare in intervalul aferent votarii stabilit prin lege, dupa 8 ore de asteptare la coada in fata sectiei"
De ce dosarul e de competența DNA
Constituția garantează dreptul la vot al românilor, iar de modul în care românilor din străinătate li se asigură accesul la exercitarea dreptului constituțional răspunde Ministerul de Externe, potrivit legii. Decizia, însă aparține membrilor Guvernului, liderilor partidului aflat la guvernare.
Dacă lideri ai unui partid sau ai Guvernului au împiedicat, prin folosirea autorității funcției lor, accesul românilor la exercitarea dreptului constituțional la vot, pentru a obține foloase pentru sine sau pentru altul, competența de anchetare revine DNA, spun specialiștii. La DNA ar exista indicii că s-ar fi săvârșit infracțiuni din această arie de competență, spun surse judiciare.
Primele plângeri împotriva modului în care Guvernul Ponta , prin Ministerul de Externe, a organizat votul din diaspora au fost anunțate imediat după primul tur de scrutin pentru alegerea președintelui României din data de 2 noiembrie 2014.
Pentru buna desfășurare al celui de-al doilea trur de scrutin, ambasadorii României în unele țări din Uniunea Europenă ( Franța, Marea Britanie, Italia, Germania ) au solicitat înființarea mai multor secții de votare pentru al doilea tur, însă solicitările nu au fost luată în considerare.
De asemenea, Biroul Electoral Central a anunțat Guvernul că legea permite Ministerului de Externe suplimentarea numărului secțiilor de votare. Tot atunci, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu a anunțat că, strict tehnic, legislația permite ca numărul secțiilor de votare să fie mărit prin ordonanță de urgență.
Guvernul Ponta nu a ținut CONT de recomandările BEC și ale președintelui Înaltei Curți, Livia Stanciu.
În al doilea tur de scrutin de la data de 16 moiembrie, la secțiile de votare din Torino, Bolognia, Paris, Londra, alte localități din țările UE s-au format cozi de kilometri. Sute de mii de români nu au reușit să voteze, deși mulți dintre ei s-au așezat la cozi dis de dimineață. Miile de români care nu au reușit să voteze, au protestat în fața secților de votare. La Torino s-au folosit gazele lacrimogene împotriva protestatarilor. Mai mulți ambasadori occidentali la București au criticat modul în care Guvernul României a organizat votul în străinătate.
www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/play’;document.write(”);if(typeof flowplayerhtml == ‘undefined’) { document.write(”);}var domain = document.domain;var domain_split = domain.split(‘.’);var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + “.” + domain_split[domain_split.length-1];document.write(unescape(“%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayerhtml_big/e55a8043cb7cc7211c7c389a5a6e39a9/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));
