Guvernul va emite o listă cu cel puţin zece companii de stat la care se va introduce management corporatist şi va îmbunătăţi procesul de selecţie, a anunţat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Executivului. Acesta a precizat că autorităţile vor introduce o “scrisoare de aşteptări” care va cuprinde rezultatele cerute managementului după 4 ani.
Amendamentele au fost adoptate de Guvern, prin Memorandum, în şedinţa de ieri şi, potrivit purtătorului de cuvânt, vor contribui la creșterea transparenței activității întreprinderilor de stat și la cooptarea administratorilor profesioniști în structurile de conducere ale acestora, conform Mediafax. În prezent, din 180 de întreprinderi publice care intră sub incidența regulilor guvernanței corporative, doar 35 se supun acestora.
Modificările susținute de Guvern vizează, în principal, introducerea scrisorii de așteptări ca instrument informal de lucru în cadrul procesului de selecție a administratorilor și directorilor, prin care autoritatea publică tutelară stabilește performanțele așteptate de la organele de administrare și conducere ale întreprinderii publice, pe o perioadă de cel puțin 4 ani.
Totodată, se introduce declarația de intenție, document informal de lucru, întocmit pe baza elementelor din scrisoarea de așteptări și a informațiilor publice legate de activitatea întreprinderii publice, prin care candidații pentru postul de director, selectați și înscriși în lista scurtă, își prezintă viziunea/programul asupra dezvoltării întreprinderii publice. Declarația de intenție este parte componentă a evaluării finale a candidaților din lista scurtă pentru clasificare și numire.
De asemenea, se doresc unificarea planului de management cu planul de administrare și elaborarea unui singur plan de administrare de către directori împreună cu administratorii, eliminarea reglementării privind posibilitatea de respingere a planului de administrare de către autoritatea publică tutelară și introducerea conceptului de negociere, introducerea obligativității selecției administratorilor de către un expert independent în resurse umane, la regii autonome care au peste 500 de angajați, reducerea numărului de mandate pentru administratori de la 5 la maximum 3.
La stabilirea remunerației pentru administratori și directori vor fi avute în vedere obiectivele și indicatorii de performanță stabiliți conform scrisorii de așteptări.
Auditorii statutari sunt numiți înainte de încheierea exercițiului financiar de către adunarea generală a acționarilor sau C.A., după caz, pentru o perioadă de minimum 3 ani, iar informațiile și datele, rapoartele care trebuie să fie făcute publice, se vor publica pentru acționari sau pentru public pe pagina de internet a întreprinderii publice, prin grija președintelui consiliului de administrație sau de supraveghere.
Guvernul vrea să redimensioneze regimul sancționator prin introducerea de sancțiuni pentru nerespectarea termenelor derulate ale procedurii de selecție și pentru elaborarea planului de administrare. De asemenea, intenționează să introducă sancțiuni pentru autoritatea publică tutelară care tergiversează declanșarea procedurii, precum şi să consolideze rolul Ministerului Finanțelor Publice de instituție de monitorizare a implementării OUG 109/2011 și a performanței managementului întreprinderilor publice. În plus, Executivul vrea să redimensioneze și funcția de reglementare în vederea aplicării unitare de către autoritățile publice tutelare, prin elaborarea de ghiduri și norme.
Amendamentele vor fi făcute la proiectul de lege privind aprobarea OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, proiect aflat în dezbaterea Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională. În acest sens, ele vor fi transmise Comisiei de politică economică, reformă și privatizare și Comisiei juridice de disciplină și imunități ale Camerei Deputaților.
La redactarea acestor amendamente au fost avute în vedere propunerile și observațiile comunicate, în urma dezbaterii publice, de către Fondul Proprie-tatea, Consiliul Investitorilor Străini, Centrul Român al Energiei, Societatea Academică din România, S.N. Nuclearelectrica S.A., Camera de Comerț Americană din România și Asociația Română pentru Bună Guvernare. De asemenea, au fost avute în vedere și propunerile comune transmise Guvernului de către Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană.
Presiuni: programul nu funcționează
Unii dintre managerii privați desemnați să conducă întreprinderi de stat au plecat la scurt timp după numire, din cauza scandalurilor izbucnite în companii. Sistemul de management privat de la Spitalul Judeţean din Tg. Jiu s-a dovedit a fi un eşec, nota anul trecut Digi24. Firma care a condus spitalul timp de un an nu a putut face faţă problemelor şi a decis să rezilieze contractul. Motivul este că societatea ar ieşi în pierdere. Medicii s-au bucurat însă la aflarea veştii. Nu au fost de acord cu acest sistem încă de la început, arătau jurnaliștii. Radu Merica, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Aeroportului Henri Coandă, schimbat fără nicio explicaţie, declara pentru Ziarul financiar, tot anul trecut, că programul „Manager privat la stat“ este un eşec din cauza abuzurilor Ministerului Transporturilor. În fine, președintele Consiliului de Administrație (CA) al CFR Marfă, Mustafa Aysun, a demisionat în 2013, la mai puțin de două luni de la preluarea funcției, înainte de privatizarea propriu-zisă a companiei. Unele surse au acuzat presiuni politice asupra managerului privat.
