Directorul Serviciului Român de Informații, George Maior, a declarat că România a avut o contribuție militară ”consistentă” în cadrul NATO, conform Mediafax.
"Mă refer la aspectele legate de riscurile la adresa Alianţei pe care noi le vedeam provenind în special din acest flanc sudic şi flanc estic al NATO. Şi aceste lucruri s-au adeverit, vedeţi foarte bine şi cu ultimele evenimente, dar ceea ce este îmbucurător pentru noi este faptul că nu ne-au luat pe nepregătite nici conceptual, nici din punct de vedere al cunoaşterii şi nici din punct de vedere al cunoaşterii posibilităţilor de reacţie în interiorul Alianţei cu privire la aceste evoluţii", a declarat Maior, la conferinţa "Profilul României în NATO la 10 ani după integrare", organizată la Parlament.
În opinia sa, NATO trebuie să găsească "un echilibru mai bun" între abordarea riscurilor neconvenţionale şi riscurile clasice de ordin militar, care se petrec la frontierele estice ale Alianţei. "Acest lucru presupune o replanificare, poate, a forţelor, a structurii de forţe NATO, o replanificare a structurii de forţe militare inclusiv în state de graniţă ale NATO, cum este şi România", a subliniat George Maior.
Directorul SRI speră că nu se va ajunge la un neorăzboi rece, care înseamnă "o confruntare pe principii diferite de interpretare a dreptului internaţional şi a conceptelor de securitate internaională, pornind de la premisa că NATO este şi o organizaţie bazată pe nişte valori (…) în care nu intră şi achiziţia de teritorii prin forţă, aşa cum s-a întâmplat la graniţele de est ale Alianţei".
"Dacă vom ajunge la o astfel de confruntare pe principii diferite, trebuie să fim pregătiţi să explicăm lumii că NATO se aşează în primul rând pe aceste valori ale păcii, pe securitatea înţeleasă într-un alt mod şi că acţiunea sa politică, militară, diplomatică se va baza şi se va încadra în contextul acestor valori", a punctat Maior. Totodată, George Maior a subliniat că serviciile de informaţii româneşti sunt "contributori foarte relevanţi" la informaţiile transmise Alianţei.
La rândul său, Sorin Ducaru, asistentul Secretarului general al NATO pentru riscuri de securitate emergente, a spus că România contribuie la securitatea spațiului aliat prin găzduirea sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. "De asemenea, trebuie amintit si rolul activ al țării noastre în ce privește securitatea energetică și pe cea cibernetică", a spus Ducaru.
Oficialul NATO a evidențiat, în acest context, "cât de mult datorăm militarilor români, alături de toți militarii din celelalte țări aliate, pentru dăruirea, profesionalismul și sacrificiul lor, uneori sacrificiul suprem, pentru promovarea obiectivele și misiunile Alianței, pentru ca noi, cetățenii din țările aliate, să trăim în securitate și pace".
Consilierul prezidenţial Iulia Fota a abordat subiectul aderării la NATO din perspectivă istorică, enumerând principalii actori în acest proces, de la Corneliu Coposu şi Radu Câmpeanu, în anii '90-'91, la fostul premier Petre Roman, fostul consilier prezidenţial Ioan Talpeş, care a avut un rol important la semnarea Parteneriatului pentru Pace, ce a scos România "dintr-o nemeritată izolare".
Pe de altă parte, Fota a susţinut că summitul NATO din 1997, când România nu a fost primită în NATO, nu a fost un eşec, ci a fost "prima victorie importantă" în campania de aderare la Alianţa Nord-Atlantică.
Totodată, Fota a precizat că după 2002 trebuie subliniat rolul preşedintelui Traian Băsescu, "cel care a dat substanţă aderării Rom la NATO", prin dorinţa de a demonstra în cadrul Alianţei că "suntem parteneri loiali până la capăt".
Conferinţa "Profilul României în NATO la 10 ani după integrare", organizată de Ministerul de Externe şi Parlamentul României a marcat aniversarea a 10 ani de la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică.
