– a contribuit Cristian Hagi
O dată cu venirea primăverii, căţelele fără stăpân încep sezonul naşterilor. Rezultatul: cei 50.000 de maidanezi din Bucureşti vor fi de două ori mai mulţi pe străzi, avertizează autorităţile. Numărul câinilor fără stăpân, estimat în Bucureşti şi în judeţele adiacente, este egal cu cel al oamenilor din oraşe precum Iaşi, Constanţa, Cluj sau Timişoara: aproximativ 300.000. Bugetele pentru gestionarea acestui fenomen sunt la cota de avarie, iar legea privind eutanasierea a fost ieri întoarsă pentru reexaminare, la comisiile din Parlament.
Blocajul continuă: eutanasierea rămâne interzisă
Deputaţii au votat ieri pentru întoarcerea legii privind gestionarea câinilor fără stăpân la comisiile de specialitate, pentru a fi reexaminată. Astfel, modificările care ar fi permis eutanasierea, în anumite condiţii, au fost amânate. În noua formă, legea ar fi lăsat la latitudinea fiecărei localităţi să decidă asupra soartei propriilor maidanezi.
Consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, ar fi votat dacă, după o perioadă obligatorie de 14 zile în care maidanezii capturaţi de pe stradă aveau asigurată cazare în adăposturile primăriilor, aceştia pot fi sau nu eutanasiaţi.
De asemenea, legea ar fi redeschis posibilitatea eutanasierii câinilor dovediţi agresivi, în termen de 48 de ore de la capturare. Legea ar fi permis asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi persoanelor fizice, să adopte câinii în termenul de 14 zile, impunând însă reguli stricte, pentru a preveni haiducia de până acum (erau adoptaţi maidanezi la grămadă, apoi eliberaţi la loc pe străzi). De asemenea, ar fi fost interzisă creşterea şi adăpostirea maidanezilor pe domeniul public sau în spaţiile adiacente (sistemul binecunoscut al câinilor crescuţi în scara sau în curtea blocurilor). Căţeii de până la 5 luni ar fi fost protejaţi, fiindu-le asigurată cazarea până la vârsta de 1 an.
Primăria: „Numărul de câini de pe străzi se va dubla”
Ritmul în care căţelele îşi aduc puii pe lume este de obicei de două ori pe an, primăvara şi toamna. Cu un buget redus de criză şi cu legea gestionării maidanezilor amânată, s-a îndepărtat practic orice oprelişte în calea înmulţirii.
„Dacă se ratează şi această primăvară, practic, numărul de câini pe străzi se va dubla. Săptămâna trecută s-au votat bugetele în toate judeţele limitrofe Bucureştiului. Pentru câini, cifra alocată este zero. În Bucureşti, consilierii generali au lăsat ASPA să funcţioneze la cota de avarie”, a explicat pentru romanialibera.ro Robert Lorentz, directorul general al Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) din cadrul Primăriei Capitalei.
Pe străzile din Bucureşti, există în prezent aproximativ 50.000 de câini fără stăpân. Dintre ei, peste 10.000 sunt căţele care vor da naştere. Ritmul sterilizărilor nu face faţă sporului natural al maidanezilor: din septembrie 2010 până în februarie anul curent, ASPA a reuşit să sterilizeze doar 6.000 de căţele. Cifra păleşte însă dacă pui cap la cap populaţia maidaneză a Capitalei cu cea din judeţele adiacente Bucureştiului. Câinii fără stăpân ar putea ocupa un oraş mare al României.
„În judeţele Giurgiu, Călăraşi, Dâmboviţa şi Ialomiţa sunt circa 200.000 de câini abandonaţi, dar cifra este mult prea mică dacă luăm în considerare că peste o lună vor naşte circa 80.000 de femele”, ne-a declarat Robert Lorentz. Dacă adăugăm la aceste cifre cei aproximativ 50.000 de maidanezi din judeţul Ilfov şi cei 50.000 din Bucureşti, ajungem la un total de 300.000, fără a mai pune la socoteală noua generaţie a maidanezilor de primăvară.
Ce spun susţinătorii maidanezilor
Asociaţiile care militează pentru protecţia animalelor şi sunt implicit împotriva eutanasierii, au obţinut o victorie ieri, prin faptul că modificările legislative au fost amânate.
„Toate aceste amendamente sunt absurde şi pline de cinism. Reintroducerea eutanasierii, prin modificarea articolului 7, ar duce la o ucidere în masă a câinilor”, consideră Carmen Arsene, vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor (FNPA).
Marcela Lungu, şefa Asociaţiei „Cuţu Cuţu”, spune că modificările propuse ieri ar fi încălcat chiar normele europene: „UE spune că, dacă o ţară are foarte multe animale fără stăpân, trebuie luate măsuri prin care să nu sufere animalele. La noi vor să omoare animale sănătoase şi asta este crimă“.
Reprezentanţii asociaţiilor spun că ineficienţa programului de sterilizări şi argumentul multor cetăţeni nemulţumiţi că „şi câinii castraţi muşcă” sunt aparenţe.
„Este nevoie de timp să se vadă efectele sterilizării, e nevoie de o perioadă de 4-5 ani. O mare problemă sunt câinii cu stăpân care nu sunt sterilizaţi”, ne-a spus Carmen Arsene, care dă exemplul municipiului Oradea – în 6 ani, din peste 4.000 de maidanezi au rămas doar 600, numai prin sterilizări. De asemenea, ţări precum Turcia, Bulgaria sau Rusia, care au apelat la eutanasieri în masă, au schimbat macazul şi au adoptat legi care merg pe metoda sterilizării şi eliberării câinilor.
Activiştii pentru drepturile animalelor insistă pe faptul că în stradă nu se întorc niciodată câinii agresivi. Întrebate cine şi pe ce criterii stabileşte dacă un maidanez e agresiv sau nu, atât Carmen Arsene cât şi Marcela Lungu ne-au vorbit despre o comisie formată din medici veterinari, dresori, ecologişti şi despre investigaţii în rândul locatarilor sau vecinilor care pot descrie comportamentul maidanezului „inculpat”.
„De cele mai multe ori, maidanezii muşcă din cauze exterioare. Sunt agresaţi, îşi protejează puii”, spune Marcela Lungu. Exemplul ei despre relaţia dintre om şi maidanez scoate omul vinovat: „Să spunem că un câine este bolnav, are otită şi îl doare urechea. Un copil îl trage de ureche şi este muşcat. Asta nu înseamnă că a fost muşcat fără motiv. Trebuie vindecată urechea”.
Primăria nu are bani pentru calea de mijloc: adăposturi plus sterilizare
„Dacă în înţelepciunea lor, consilierii generali vor înţelege că rezolvarea câinilor în Bucureşti este aceea de a construi adăposturi în care să fie cazaţi circa 15.000 – 20.000 de câini abandonaţi şi sterilizarea tuturor celor care rămân în stradă, atunci vor aloca bugetul cerut iniţial de noi. Vom avea un Bucureşti mult mai liniştit, fără să fim nevoiţi să recurgem la metode extreme”, spune Robert Lorentz, directorul ASPA. Totuşi, bugetul instituţiei sale pentru 2011 este de doar un milion de euro, sumă infimă pentru a pune în aplicare acest plan.
Lorentz ne-a explicat că gestionarea eficientă a maidanezilor depinde foarte mult de dimensiunea localităţii: „Acum, în acest an de criză, pentru celelalte judeţe formula nu este eutanasierea, pentru că este mult prea costisitoare. Pentru judeţele limitrofe singura soluţie eficientă, rapidă şi ieftină este sterilizarea, pentru că acolo localităţile sunt mici şi se pot captura câinii mult mai repede. În Bucureşti lucrurile stau cu totul altfel”.
Mazăre: „Dacă populaţia vrea să omor câinii, îi omor”
„O să facem un sondaj on-line, o să comand şi unei firme un sondaj să vedem ce vrea populaţia. Dacă populaţia vrea să omor câinii, îi omor. Dacă populaţia vrea să nu-i omor, nu-i omor”, a declarat primarul Constanţei, Radu Mazăre. Acesta a precizat că numărul câinilor vagabonzi din municipiul Constanţa este între 10.000 şi 15.000. În opinia sa, modificările propuse la lege sunt bune, pentru că permit autorităţii locale să ia decizia pe care o crede de cuviinţă în comunitatea respectivă.
„Este o situaţie destul de anapoda şi de ciudată, pentru că în mod normal ar trebui să cheltuim pentru un câine mai mult decât cheltuim pentru un om amărât. Nu pot să cresc câini şi să nu cresc oameni. Personal, mi-e şi milă pe de o parte, pe de cealaltă parte ştiu că sunt agresivi. O să fac ce vrea populaţia”, a mai spus Mazăre.
La Timişoara, există aproximativ 10.000 de maidanezi pe străzi şi un singur adăpost care gestionează problema. „Situaţia este relativ aceeaşi ca pe vremea când funcţiona eutanasierea. Acum, firma sterilizează cam 3.000-4.000 pe an, iar câinii se înmulţesc la loc pe străzi. Nu sunt nici în plus, nici în minus”, ne-a declarat Flavius Bonţea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Timişoara.
