Kremlinul spune „niet“ planului american

Dialogul surzilor a continuat marţi între ruşi şi americani în criza ucraineană, în timp ce Crimeea avansează cu paşi mari spre secesiune. Viktor Ianukovici a anunţat că va reveni curând la Kiev, considerându-se „preşedintele legitim al Ucrainei“, iar Kremlinul va prezenta o contrapropunere Occidentului pentru a „readuce situaţia în cadrul dreptului internaţional“. Premierul ucrainean, la Washington.

Dezacordul persistă între Rusia şi Occident, intensa activitate diplomatică din ultima săptămână nelăsând speranţe de ieşire din criză. Până la noi ordine, referendumul de anexare a Crimeii la Rusia va avea loc, cu şanse mari de a bascula peninsula ucraineană de partea rusă. Se va mulţumi Putin cu Crimeea? Experţii estimează că răspunsul comunităţii internaţionale a fost prea puţin adecvat la amploarea agresiunii ruse. Şi Rusia continuă să profite de această slăbiciune a ripostei occidentalilor, în timp ce operaţiunea sa militară în Crimeea a creat un precedent periculos de intervenţie în numele responsabilităţii de protejare a populaţiilor rusofone, care de altfel nu sunt ameninţate în Crimeea.

Citeşte şi: Nu întrerupeţi duşmanul când face o greşeală“

În timp ce Kievul denunţă „agresiunea“ şi cere sprijinul SUA, Rusia a anunţat că va prezenta „propriile propuneri“ occidentalilor pentru rezolvarea crizei din Ucraina. Şeful diplomaţiei ruse, Lavrov, nu a detaliat aceste propuneri, dar pare că îndepărtează principiul unui grup de contact cerut de cancelarul german, Angela Merkel, şi de preşedintele american, Barack Obama.Rusia refuză recunoaşterea legitimităţii noilor lideri pro-occidentali ai Ucrainei, aduşi la putere după trei luni de manifestări de protest soldate cu fuga preşedintelui Ianukovici, cu preţul a 100 de morţi, în februarie.

În Crimeea, teritoriu ocupat de trupele ruse trimise de Putin, care au sub control punctele strategice din peninsula ucraineană, „prim-ministrul“ Serghei Axionov, omul Moscovei, s-a autoproclamat „şeful armatelor“, iar cele două milioane de locuitori ai Crimeii, majoritar rusofoni, au văzut canalele ruseşti înlocuind canalele ucrainene la postul lor TV. În ajunul deplasării la Washington a prim-ministrului ucrainean Arseni Iaseniuk, care va căuta ajutorul preşedintelui Barack Obama cu cinci zile înaintea unui referendum de anexare a Crimeii la Rusia, ce va amputa de facto din Ucraina o parte a teritoriului său, pentru prima oară de la independenţa sa în 1991, dezacordul este total între Rusia şi Occident.

Citeşte şi: Oligarhii, posibila armă anti-Putin

Dezacord

Washingtonul acuză Moscova că nu ţine seama de propunerile făcute în vederea ieşirii din criză, ca răspuns Kremlinul lansând o contraofensivă diplomatică cu o ofertă ale cărei detalii nu au fost dezvăluite. Moscova afirmă că propunerea Washingtonului de negociere este inacceptabilă pentru că acceptă înlăturarea lui Ianukovici ca fapt împlinit şi susţine noul guvern. Rusia a anunţat că pregăteşte elaborarea unui plan drept contraofensivă la planul SUA pentru o soluţie negociată a crizei din Ucraina.

Mişcarea Rusiei intervine în timp ce forţele ruse şi-au întărit controlul asupra Crimeii. În timpul unei conferinţe de presă televizate cu preşedintele Putin, ministrul său de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că propunerile făcute de omologul său american, John Kerry, „nu convin“ pentru că ele iau „lovitura de stat“ ca punct de plecare, referire la înlăturarea preşedintelui Ianukovici, omul Moscovei în Ucraina. Referindu-se la un document primit de la Kerry în care se explică punctul de vedere al SUA asupra situaţiei din Ucraina, Lavrov a declarat că „ridică numeroase întrebări din partea noastră“. Oficialul rus a mai adăugat că Kerry a refuzat invitaţia lui Putin de a veni la Moscova, dar „noi îi propunem să vină astăzi… şi suntem gata să îl primim“.

Manevre diplomatice

La Washington, funcţionarii Departamentului de Stat arată că, de fapt, este vorba de refuzul Rusiei de a discuta propunerile americane în perspectiva unei soluţii negociate, în special ideea negocierilor directe între responsabili ruşi şi cei ai noii conduceri ucrainene. Kerry, în discuţiile de week-end cu Lavrov, a reiterat cererea SUA ca Moscova să replieze trupele sale din Ucraina şi tentativele de anexare a Peninsulei Crimeea. De asemenea, Kerry a cerut Rusiei să înceteze declaraţiile descrise ca „măsuri provocatoare“ pentru ca discuţiile diplomatice să poată continua.

Responsabilii americani au descris o serie de manevre diplomatice între Washington şi Moscova în week-end care au dus la o invitaţie pentru Kerry de a-l întâlni luni pe Vladimir Putin. Oferta a expirat după ce cele două părţi nu s-au putut înţelege rapid asupra unei pagini şi jumătate, un text-cadru privind eventuale negocieri, care cerea ca frontierele Ucrainei să rămână intacte. De asemenea, se cerea Rusiei retragerea din Crimeea şi oprirea guvernului local de a ţine referendumul din 16 martie. Era şi o cerere pentru obţinerea susţinerii ruse pentru plasarea observatorilor internaţionali în Crimeea, care ar permite FMI să lucreze cu Ucraina şi supravegherea alegerilor naţionale din 25 mai, anunţate de Kiev.

Ministrul ucrainean de Externe declara luni că, practic, ţara sa se află în stare de război cu Rusia, ale cărei forţe militare au preluat controlul Peninsulei Crimeea, declanşând cea mai gravă criză geopolitică din Europa de la finele Războiului Rece.

Parlamentul Crimeii a adoptat cu o majoritate forte Declaraţia de independenţă a peninsulei ucrainene, preambul indispensabil referendumului de duminică, declarat ilegal de Kiev.