UPDATE 06.20 (miercuri): Petro Poroşenko afirmă că toate părţile au susţinut planul său de pace pentru estul Ucrainei susținut în cadrul discuțiilor pe care le califică "dificile şi complicate". La rândul său, președintele Vladimir Putin a anunțat că Rusia va face totul pentru un proces de pace şi încetarea vărsării de sânge în Ucraina.
UPDATE 00.03 (miercuri): Întrevederea Ddintr Vladimir Putin şi Petro Poroşenko s-a încheiat, după aproape două ore de discuţii cu uşile închise, la Minsk, a anunţat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia RIA Novosti, informează Mediafax.
"Întâlnirea s-a încheiat", a afirmat Peskov, fără a comenta rezultatele acestei întrevederi. Potrivit unor jurnalişti ai RIA Novosti, preşedintele ucrainean a părăsit Palatul Independenţei, unde a avut loc întrevederea. Surse din cadrul delegaţiei ucrainene au declarat că Poroşenko s-a îndreptat după întâlnire spre Ambasada Ucrainei de la Minsk.
UPDATE 21.30 (marți): Preşedinţii Ucrainei şi Rusiei, Petro Poroşenko şi Vladimir Putin, au o întrevedere bilaterală, la ora transmiterii acestei știri, relatează AFP, conform Mediafax.
"O întrevedere bilaterală între preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, şi preşedintele rus, Vladimir Putin, a început", informează un comunicat oficial al Kievului. Întrevederea a fost confirmată de Preşedinţia Rusiei.
—–
La Minsk s-au deschis marţi lucrările unui summit regional informal al Uniunii Eurasiatice, organizaţie dragă preşedintelui rus Vladimir Putin, la care Kievul a refuzat să adere şi a declanşat revoluţia pro-occidentală. La reuniune au participat şi reprezentantul UE, şeful diplomaţiei europene, Catherine Ashton, şi preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko.
Unul dintre momentele esenţiale ale summitului a fost anunţata întrevedere dintre Putin şi Poroşenko pe dosarul crizei din estul ucrainean. O întrevedere de la care nu se aşteptau decizii pozitive la conflictul armat din Ucraina, aşa cum avertiza şi Moscova, precizând că alături de discutarea „crizei ucrainene interne” se vor afla şi probleme umanitare.
Formal, summitul s-a reunit la Minsk pentru a evoca relaţiile economice între Uniunea Vamală (Rusia, Belarus, Kazakhstan) şi Ucraina. Moscova a cerut de multă vreme un dialog „depolitizat, profesional, pragmatic şi concret“ asupra raportului între participarea Kievului la zona de liber-schimb a CEI şi angajamentele sale în cadrul acordului de asociere semnat cu UE, dar care nu a fost ratificat. În contextul summitului, un punct important l-a reprezentat întrevederea dintre liderul de la Kremlin şi omologul său de la Kiev, privind conflictul armat care zguduie sud-estul separatist ucrainean. Europa aştepta cu optimism acest summit, deşi după vizita la Kiev cancelarul german, Angela Merkel, declara că o simplă întrevedere nu poate duce la acorduri avansate în actuala stare de lucruri. Merkel a precizat pentru televiziunea germană că „descentralizarea“ puterii în Ucraina este importantă şi speră o avansare în acest sens la Minsk. De când Kremlinul l-a auzit pe vicecancelarul german Sigmar Gabriel evocând o posibilă „federalizare“ a statului ucrainean, fără a fi dezminţit de Angela Merkel, Moscova se simte înviorată şi în cercurile puterii este din nou discutată organizarea unei mese rotunde în prezenţa separatiştilor pro-ruşi din Donbas.
Lavrov a reamintit în ajun că partenerii occidentali „aşteaptă constant o schimbare de comportament din partea Rusiei“, în timp ce în realitate ei trebuie să influenţeze partea ucraineană „pentru a conştientiza cu responsabilitate că pentru Ucraina
nu este vorba de o luptă împotriva Rusiei, ci de a fi un stat în care toată lumea poate trăi confortabil“.
Experţii nu şi-au pus speranţe privind un rezultat pozitiv la Minsk – cel al sfârşitului operaţiunilor militare. Adevărata miză a discuţiilor de la Minsk pentru Rusia este încetarea imediată a luptelor în estul Ucrainei, un alt obiectiv fiind reglarea crizei umanitare, luni Moscova anunţând trimiterea unui alt convoi umanitar în estul ucrainean şi repetând că nu deţine „formula magică“ pentru deblocarea crizei. Ucraina, la rândul ei, consideră că rezolvarea conflictelor implică dezarmarea miliţiilor pro-ruse.
Trecerea frontierei „din greşeală”…
Tensiunea şi neîncrederea au fost extreme, după ce, cu câteva ore înaintea debutului reuniunii, Kievul a publicat un video cu soldaţii ruşi capturaţi luni seară în estul Ucrainei. La Moscova, o sursă din Ministerul Apărării a recunoscut arestarea soldaţilor ruşi în Ucraina, dar a precizat că un grup de soldaţi s-ar fi predat forţelor ucrainene după ce au traversat frontiera „accidental“. Kievul a respins explicaţia: „Nu este o eroare, ci o misiune specială pe care o efectuau“.
Serviciile ucrainene de securitate (SBU) au precizat că zece soldaţi din a 98-a Divizie aeropurtată, cu baza în Rusia Centrală, au fost arestaţi luni la circa 50 km sud-est de Doneţk, iar mărturiile soldaţilor ruşi capturaţi contrazic versiunea oficială rusă de intruzie „accidentală”.
Dizolvarea Radei
Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a dizolvat Parlamentul (Rada) luni seară şi a convocat alegeri anticipate pentru 26 octombrie, în timp ce ţara sa continuă să lupte contra insurecţiei pro-ruse în regiunile din est şi în mijlocul temerilor unei invazii din partea Rusiei după ce o coloană de blindate a forţat frontiera. Decizia era aşteptată după dezintegrarea, în iulie, a coaliţiei guvernamentale din Parlament şi după angajamentul lui Poroşenko, la 1 august, de convocare a alegerilor legislative în această toamnă, şi nu în 2017, cum era prevăzut iniţial.
Analiştii consideră că prin această decizie Poroşenko deschide un nou front, cel al unei crize politice cu consecinţe neaşteptate. La 24 iulie, majoritatea parlamentară, născută după victoria revoluţionarilor din Piaţa Maidan, a sărit în aer după cinci luni. Premierul Arseni Iaţeniuk nu a avut altă alegere decât să demisioneze, denunţând „o crimă morală şi politică“. „Este inacceptabil să preferi calcule politice în locul destinului ţării“.
Diagnosticul lui era real, existând o parte de oportunism în plecarea celor doi parteneri de coaliţie, constituită după fuga lui Viktor Ianukovici, în februarie. În realitate, alegerile erau de multă vreme în mintea tuturor, începând cu cea a preşedintelui Poroşenko. Analiştii consideră că aceste calcule electorale nu explică totul. Alegerile legislative corespund unei aspiraţii profunde a ucrainenilor, potrivit sondajelor. Numeroşi dintre ei nu mai suportă să vadă în Radă deputaţii Partidului Regiunilor al lui Ianukovici şi alţii din Partidul Comunist, acuzaţi că susţin separatiştii din Donbas.
Manevra rămâne însă un pariu periculos pentru Poroşenko, care riscă să piardă o majoritate desigur imperfectă, dar suficientă pentru a guverna. În est, luptele cu rebelii continuă şi se pune întrebarea cum se pot organiza alegeri într-o ţară aflată în război. În zonele controlate de separatişti, ideea nu poate fi nici măcar luată în discuţie.
