Încoronarea noului rege al Olandei a readus în discuţie, în Belgia, problema unei abdicări a regelui Albert al II-lea, însă situaţia politică şi personalitatea prinţului moştenitor îi determină pe oficiali să fie prudenţi, relatează AFP, potrivit Mediafax.
Zvonul unei posibile abdicări a lui Albert al II-lea – care va împlini în iunie 79 de ani, iar în august va marca 20 de ani de monarhie – în favoarea prinţului Philippe, în vârstă de 53 de ani, face obiectul unor articole în presa belgiană încă de la anunţarea, la vecinii olandezi, a predării puterii de către regina Beatrix fiului ei Willem-Alexander.
“Guvernul nu elaborează scenarii în subsolul unei cafenele, la lumina lumânării”, a declarat luni premierul Elio Di Rupo.
Citeşte şi Olanda: Wilhelm Alexander a devenit OFICIAL rege
Palatul Regal a dezminţit, de asemenea, că o predare a puterii este pe agenda Belgiei.
Însă ultimele apariţii ale regelui, mergând sprijinit în baston, “oboseala” sa evocată de către regina Paola sau voinţa pe care ar avea-o prinţul Philippe de a domni în curând fac ca “încoronarea noului rege al Olandei să pară un fel de repetiţie generală pentru Belgia”, subliniază cotidianul Le Soir.
Tradiţia vrea ca suveranii belgieni să rămână la putere până la moarte, cu excepţia unor evenimente excepţionale.
“Chestiunea regală” cu privire la Léopold al II-lea, care dorea să reia tronul după rolul controversat pe care l-a avut în al Doilea Război Mondial, a condus regatul pe marginea unei insurecţii şi a fost soluţionată prin abdicarea monarhului în favoarea fiului său Baudouin, în 1950.
Acest episod a lăsat o amintire neplăcută clasei conducătoare, în timp ce consideraţii politice actuale împiedică avântul susţinătorilor unei abdicări a lui Albert al II-lea.
Rolul de mediator jucat de suveran în timpul lungii crize politice din perioada 2010-2011 a fost lăudat unanim, iar partidele, cu excepţia separatiştilor flamanzi din cadrul N-VA, doresc să îl vadă pe rege rămânând la conducere inclusiv după alegerile din mai 2014, când este aşteptată o nouă intensificare a separatismului flamand.
Numeroşi observatori se îndoiesc de faptul că prinţul Philippe, care pare că nu se simte în largul său în public, este pregătit să îi succeadă, în asemenea circumstanţe. El beneficiază, însă, la fel ca şi Willem-Alexander, de atuul şarmului soţiei sale, prinţesa Mathilde, mult mai populară decât el.
