Sărbătoarea este celebrată în creștinătate încă din primele secole, fiind fixată oficial, din secolul al IV-lea, în joia celei de-a 40-a zile după Paște
Creștinii ortodocși sărbătoresc joi Înălțarea Domnului, unul dintre cele mai importante momente din calendarul religios, marcat la 40 de zile după Paște. Cunoscută în tradiția populară și sub numele de Ispas, sărbătoarea este însoțită de obiceiuri vechi, ritualuri de pomenire și ceremonii dedicate eroilor neamului.
În această zi, credincioșii se salută cu formulele „Hristos S-a Înălțat!” și „Adevărat S-a Înălțat!”, amintind de momentul în care Iisus Hristos, după patruzeci de zile petrecute alături de ucenicii săi după Înviere, S-a înălțat la cer de pe Muntele Măslinilor, în apropiere de Ierusalim.
Sărbătoarea este celebrată în creștinătate încă din primele secole, fiind fixată oficial, din secolul al IV-lea, în joia celei de-a 40-a zile după Paște. În România, Înălțarea are o încărcătură aparte: este și Ziua Eroilor. De peste un secol, Biserica Ortodoxă Română îi pomenește în această zi pe cei care și-au sacrificat viața pentru țară și credință. Decizia a fost luată de Sfântul Sinod în 1920 și reconfirmată ulterior prin hotărâri bisericești.
În lăcașurile de cult din întreaga țară sunt organizate slujbe speciale de pomenire, iar la monumente, troițe și cimitire dedicate eroilor au loc ceremonii religioase și militare. La ora 12:00, clopotele bisericilor vor răsuna simultan, iar instituțiile publice vor marca momentul prin reculegere.
În tradiția populară, Ispasul păstrează numeroase obiceiuri transmise din generație în generație. În unele regiuni, oamenii poartă la brâu frunze de nuc, despre care se spune că ar fi fost purtate și de Hristos la Înălțare. În alte zone există obiceiul „bătăii cu leuștean”, un gest simbolic despre care se crede că aduce sănătate și protecție împotriva relelor. Tot în această zi sunt sfințite plante considerate tămăduitoare, precum leușteanul, paltinul sau alunul. În credința populară există și convingerea că cei care pleacă dintre cei vii de Ispas ajung direct în Rai.
Sărbătoarea este legată și de Moșii de Ispas, moment în care familiile merg la cimitire pentru pomenirea celor trecuți în neființă și împart alimente precum pâine caldă, brânză, ceapă verde sau băuturi.
În unele părți ale țării, această zi mai poartă și denumirea de „Paștele Cailor”, inspirată dintr-o veche legendă populară legată de nașterea lui Iisus și de o binecuvântare aparte atribuită acestor animale. Pe lângă dimensiunea religioasă, Înălțarea Domnului rămâne și o zi a memoriei colective, în care credința, tradiția și recunoștința pentru cei care au scris istoria țării se întâlnesc sub același simbol.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
