Cererea lui Alin Cocoș de modificarea a controlului judiciar pentru a putea merge în străinătate la meciurile echipei sale preferate a fost respinsă, joi, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), potrivit Mediafax. Totodată, și cererea Alinei Bica de revocare a controlului judiciar a fost respinsă.
Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a dezbătut joi contestaţiile făcute de Alina Bica şi Alin Cocoş împotriva deciziei prin care le-au fost menţinute măsurile preventive.
Citește și: Cât trebuie să mai aștepte Alina Bica până la deschiderea cabinetului de avocatură
Concret, la termenul de joi, Alin Cocoş a cerut judecătorilor să fie lăsat să părăsească ţara pentru a putea asista la meciurile de fotbal ale echipei sale preferate româneşti.
Alin Cocoş a arătat în susţinerea solicitării sale că la rândul său este fost jucător de fotbal, acesta fiind şi motivul pentru care îşi doreşte foarte mult să poată asista la aceste meciuri.
La rândul său, Alina Bica le-a cerut judecătorilor revocarea controlului judiciar pentru a se putea angaja. Ea a arătat că, de când a fost declanşată ancheta pe numele ei, ea nu a mai putut munci şi că în acest fel nu se poate întreţine.
După deliberări, completul de cinci judecători a respins solicitările lui Alin Cocoș și Alinei Bica, astfel că ei rămân cu măsurile preventive stabilite iniţial. Decizia de joi a instanţei supreme este definitivă.
În dosarul “Bica 2”, Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimişi în judecată în 25 februarie.
Citește și: Alina Bica, la ieșirea de la ICCJ: Nu vreau să am soarta Marianei Rarinca
Procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat şi reprezentant al Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), ulterior procuror şef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului.
Omul de afaceri Dorin Cocoş este judecat pentru două fapte de trafic de influenţă şi dare de mită, iar fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.
Procurorii DNA i-au trimis în judecată şi pe Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoş, pentru complicitate la luare de mită (două fapte), şi pe Adriean Videanu, la data faptelor acționar la o societate comercială, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 14 iunie 2014, Alina Bica ar fi primit, prin intermediul lui Ionuţ Mihăilescu şi în cote parţi egale cu acesta, un teren în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi din Snagov.
Anchetatorii susţin că, pentru a ascunde provenienţa acestui teren, Ionuţ Mihăilescu, împreună cu Alin Cocoş, ar fi generat şi intermediat “tranzacţii nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relaţii cu prieteni şi membrii de familie”.
Dorin Cocoş este acuzat că, în schimbul influenţei exercitate asupra Alinei Bica și a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, ar fi pretins şi primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunțător în cauză, suma de 10 milioane de euro, cu condiţia să-i asigure rezolvarea dosarului de despăgubire.
O altă acuzaţie adusă Alinei Bica se referă la abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu, respectiv admiterea solicitării acestuia de ridicare a sechestrului asigurător de pe 80 de acţiuni, care fusese pus de procurorul care instrumentează dosarul Romgaz-Interagro. În acest dosar, Adriean Videanu este cercetat alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.
O a treia acuzaţie adusă Alinei Bica în acest dosar se referă la favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, respectiv la sprijinul acordat acestuia, pentru a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom. În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat, la judecarea în fond a dosarului Carom, la 11 ani şi patru luni de închisoare. În 8 iunie, prin decizia definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, Ovidiu Tender a fost condamnat la 12 ani şi şapte luni de închisoare.
Dosarul “Bica 2” a fost disjuns din cel în care fosta şefă a DIICOT fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.
În dosarul “Bica 1”, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.
În urma unei decizii a instanţei supreme, dosarul “Bica 1” include toate acuzațiile aduse Alinei Bica pentru fapte pe care le-ar fi săvârșit ca membru în comisia ANRP, precum și acuzațiile față de Dorin și Alin Cocoș și Ionuţ Mihăilescu.
Dosarul “Bica 2” cuprinde acuzațiile formulate la adresa Alinei Bica vizavi de Adriean Videanu și Ovidiu Tender.
