Oferta facuta de Vladimir Putin prin intermediul jurnalistilor a tulburat apele la Bucuresti. Primul scop a fost deja atins. Acum, presedintele Basescu si Guvernul roman ar trebui sa trateze totul cu grija si sa plece de la un principiu limpede: profit din relatia comerciala cu Rusia, dar fara nici un fel de abatere de la pozitia adoptata pana acum in UE.
Ingrijorator este faptul ca, in oferta sa, Putin a amestecat planuri si teme care nu ar trebui amestecate. A oferit Bucurestiului posibilitatea de a cumpara gaze direct de la Gazprom, fara intermediari. In al doilea rand, a ridicat posibilitatea ca Romania sa fie inclusa pe traseul proiectatei conducte South Stream. si a aruncat ipoteza ca Romania sa cumpere gaze pe care sa le transfere apoi Ucrainei. O tema serioasa, ascunsa intre o gluma proasta si o capcana. Cred ca nimeni nu se opune ideii de a cumpara gaze direct.
Oricum, asa-zisii intermediari erau doar firme-paravan ale Gazprom, care a insistat pentru prezenta lor. Ar trebui sa luam de buna oferta, dar sa nu fim deosebit de impresionati: Gazprom ne da ceva ce ne luase inainte.
In ceea ce priveste ideea ca Romania sa devina intermediar intre Rusia si Ucraina, inginerii intrebati de presa au spus ca nu e posibil tehnic, iar din punct de vedere comercial este o prostie. Dar oferta de participare la South Stream ridica o intrebare ingrijoratoare: care e pretul politic al contractului comercial direct cu Gazprom?
Asa cum pare acum, Putin vrea sa scoata Romania din tabara europeana a tarilor care vor ca UE sa faca ceva concret pentru a-si limita dependenta energetica fata de Moscova. Nu avem noi multe teme cu care sa ne laudam ca le-am promovat pe agenda la Bruxelles, dar cel putin in domeniul energiei am fost consecventi: Bucurestiul a militat mereu pentru politici energetice comune la nivelul UE, pentru o piata comuna si interconectata si pentru negocieri comune cu Rusia. In nici un caz un targ direct cu Moscova pentru gaze nu trebuie sa duca la schimbarea acestei pozitii.
In primul rand, ar trebui sa renuntam la complexele de fata urata si provinciala care-si da ochii pe spate pentru ca i-a facut cu ochiul colonelul de cavalerie Vladimir Vladimirovici. Nu e cazul. Putin are nevoie de aliati in Uniunea Europeana pentru a continua politica sa "Divizeaza-i si cumpara-i". A abuzat de gaze ca instrument politic. Tot mai multa lume a renuntat la iluzia ca e un fel de lider modern potrivit unei tari speciale ca Rusia. E de-ajuns sa citesti cartea "The New Cold War" ("Noul razboi rece") a lui Edward Lucas, corespondentul "The Economist" in spatiul fost sovietic, pentru cea mai completa descriere a modului in care Rusia a regresat sub Putin. Din trioul pro-Moscova Schröder-Chirac-Berlusconi doar ultimul mai e in functie. Angela Merkel, femeie traita si patita in Germania de Est, trateaza altfel Moscova.
Cand Putin i s-a plans ca directia de competitie din Comisia Europeana ar putea ancheta Gazprom, doamna Merkel i-a transmis ca rusii ar trebui sa fie mandri ca sunt tratati ca Microsoft, un "client" fidel al Comisiei. Cand Gazprom a exclus companiile britanice si olandeze de la exploatarea zacamantului de gaz din Marea Arctica, dar a oferit participatii Germaniei, a refuzat politicos, spunand ca europenii ar trebui sa fie uniti. si asta, in conditiile in care Germania isi pastreaza relatiile comericale privilegiate cu Moscova. Doar ca doamna Merkel a refuzat sa fie avocatul Moscovei impotriva unei politici comune europene.
Romania ar trebui sa-i urmeze exemplul. Nu avem nici un motiv sa renuntam la interesele pe termen lung in UE pentru intelegeri pe termen scurt cu Rusia. Conducta South Stream, la care ne invita Putin sa participam, este o aventura politica fara ratiuni comerciale, proiectata doar pentru a concura Nabucco (gazoductul care ocoleste Rusia). Daca aceasta nu se va mai face, nici Rusia nu va continua cu conducta sa, astfel incat riscam sa ramanem fara nici una cautand sa ne bagam in amandoua. Multi experti avertizeaza ca Rusia nu are capacitatea sa produca nici pentru conductele existente, asa ca a construi altele doar pentru gazul rusesc e o nebunie din punct de vedere economic. Apoi, Romania trebuie sa sustina ferm politica europeana anticoncurentiala. De pilda, clauza "celei de-a treia parti" trebuie aplicata strict Gazpromului.
Aceasta clauza le interzice companiilor implicate si in productie, si in transport, si in distributie sa detina conducte si alte facilitati in Europa. Se ridica acum intrebarea daca ea li se va aplica si companiilor din afara UE (citeste Gazprom). Pana acum, Romania a sustinut ca da, alaturi de o majoritate fragila in UE. Aceasta este pozitia fireasca: nu poti sa fragmentezi piata europeana din ratiuni concurentiale si sa lasi Gazpromul sa o cumpere apoi pe bucatele. Daca orice targ cu Moscova include si cerinte de renuntare la asemenea pozitii, atunci presedintele Basescu ar trebui sa schimbe subiectul sau sa nu faca targul.
Daniel Gros, director al Centre for European Policy Studies din Bruxelles, aprecia intr-un studiu recent ca, prin pozitii unitare de negociere cu Gazprom si doar prin amenintarea de a dezvolta alternative (gazul lichefiat, de pilda, o parte importanta din strategia recenta pe energie a UE), europenii ar putea reduce costurile la gaze cu circa 30 miliarde euro anual (cam cat a alocat UE Romaniei in perioada 2007-2013). Nu e de mirare ca Putin ne face oferte de nerefuzat.
