Accidentul nuclear de la centrala nucleară Fukushima, avariată de seismul urmat de tsunami, continuă cu noi explozii şi incendii. Regiunea este cuprinsă de panică. Un nou seism de 6,4 grade s-a produs la sud de Tokio.
Criza nucleară s-a agravat în Japonia, noile explozii de la Fukushima alimentând teama unei contaminări radioactive în arhipelag şi în ţări vecine între care Rusia şi China. Autorităţile nipone au afirmat ieri că radioactivitatea nu atinge nivele periculoase pentru sănătate decât strict în arealul sitului centralei, în jurul celor patru reactoare avariate. Din precauţie, premierul Naoto Kan a extins zona de securitate din jurul centralei la o rază de 30 km, cerând persoanelor să rămână închise în casă. În schimb, cele 35 milioane de locuitori din aglomeraţia Tokio, cea mai importantă din lume, nu au nevoie de astfel de măsuri de precauţie. Nivelul radioactivităţii crescuse uşor în cursul dimineţii, dar a scăzut după câteva ore. Împinse de vânt, emanaţiile radioactive sunt cauzate de explozia de hidrogen produsă în zori, în incinta reactorului 2. O altă explozie a declanşat un incendiu în reactorul 4, care în momentul seismului era oprit pentru revizie. După-amiază s-a semnalat o creştere a temperaturii şi la celelalte două reactoare, 5 şi 6.
Un scenariu apocaliptic
Succesiunea brutală a evenimentelor care lovesc trei reactoare ale centralei de la Fuku¬shima nu fac decât să alimenteze cele mai negre previziuni – eventualitatea unei fuziuni, parţială sau totală, reamintind „sindromul chinezesc”, după numele filmului cu acelaşi nume regizat în 1979 de James Bridges. Filmul a fost realizat după un scenariu imaginat de un fizician american – cel al unui reactor nuclear construit de societăţi mai puţin scrupuloase şi care prezenta o serie de defecte la instalaţia de răcire a elementelor combustibile. Reactorul a fost oprit şi totul părea sub control. Numai că un miez nuclear rămâne fierbinte multă vreme, în sânul său existând produse de fisiune care, prin dezintegrare nucleară continuă să alimenteze căldura. Procedurile de salvare sunt inadecvate şi centrala scapă de sub control. Începe catastrofa numită sindromul chinezesc. Din cauza imposibilităţii răcirii miezului reactorului, temperatura creşte, miezul se topeşte, traversează cuva care îl conţine, distruge betonul care înconjoară reactorul şi începe un lung drum în sol, ameninţând să ajungă până în China, de cealaltă parte a Terei…
„Sindromul chinezesc” ar putea fi nipon?
Autorităţile nipone, care luptă fără răgaz de cinci zile pentru a stopa escaladarea accidentelor la centrala avariată de la Fukushina, au cerut sprijinul SUA şi AIEA, dar panica a cuprins întreaga lume, de la ţări vecine Japoniei până la altele mai îndepărtate. Producerea de accidente în lanţ la reactoarele centralei nu fac decât să alimenteze îngrijorarea şi nici scenariile experţilor nu sunt foarte optimiste deşi se dau asigurări că nu există „posibilitatea unui Cernobîl”, cel mai grav din istoria nucleară civilă (1986). Dar dacă miezul celor două reactoare cele mai avariate ajung să se topească – ceea ce pentru moment nu poate fi exclus – ne vom afla într-o catastrofă nucleară civilă inedită prin amploare şi prin dimensiunea colosală a dezastrului uman potenţial.
Accidentul de la Fukushima ar putea fi al doilea cel mai grav după cel de la Cernobîl şi, potrivit Autorităţii franceze pentru securitate nucleară (ASN), el atinge nivelul de gravitate 6 pe scara internaţională a evenimentelor nucleare şi radiologice, INES, care cuprinde 7 nivele. Autorităţile nipone resping clasificarea, menţinând-o pe cea de nivel 4.
Unul după altul, reactoarele de la Fukushima, centrală situată la 250 km nord-est de Tokio, sunt supuse unei infernale serii de avarii şi accidente care se agravează din zi în zi şi ameninţă să degenereze. A treia şi a patra explozie, produse marţi la reactoarele 2 şi 4, sunt mai grave decât cea din ajun în reactorul 3, ea însăşi mai impresionantă decât cea care a spulberat sâmbătă un înveliş al reactorului 1. Iar echipele operatorului centralei, Tepco au avut de înfruntat ieri un incendiu la reactorul 4. Din cauza creşterii nivelului radioactivităţii Tepco a menţinut la lucru doar echipele de pompieri care alimentează cu apă reactoarele.
Evenimentele din ce mai stresante la care sunt supuşi japonezii au obligat premierul, Tepco, Agenţia de securitate nucleară şi alţi oficiali să-şi multiplice apariţiile la televiziune. Acuzaţi de media şi de experţi străini că au întârziat să comunice după prima explozie intervenită sâmbătă, responsabilii niponi defilează la fiecare două ore pentru a raporta ultimele elemente şi a răspunde la întrebările jurnaliştilor.
Evitarea fuziunii
La centrala avariată de la Fukushima sistemele de răcire nu funcţionează şi cu toate că reactoarele sunt oprite, reacţia nucleară continuă, desigur la un nivel foarte redus. Răcirea este absolut necesară pentru a împiedica combustibilul să ajungă la punctul fuziunii. Fuziunea corespunde supraîncălzirii combustibilului care începe să se topească ca o lumânare, devenind dificil de răcit, şi învelişurile care deţin produse radioactive se dezintegrează la rândul lor. O fuziune se traduce prin prezenţa unei magme numită corium, riscând să penetreze cuva şi să se afle direct în învelişul de siguranţă. Ceea ce ar provoca emanaţii masive de elemente radioactive în mediul înconjurător.
Experţii francezi au confirmat că la miezul reactoarelor 1,2 şi 3 a avut loc o „fuziune parţială” în miezul lor care nu a fost răcit câteva ore. Pentru răcirea urgentă Tepco a injectat apă de mare prin reţeaua de incendiu. Soluţiile sunt în curs, dar la reactorul 2 procedeul a fost împiedicat de blocarea unei supape.
Tepco a procedat la „decompresiuni voluntare” pentru a evita ca învelişul care izolează reactoarele să nu cadă sub presiunea vaporilor care se acumulează sub efectul căldurii. Iar aceşti vapori sunt contaminaţi cu diferite elemente radioactive, dar, câtă vreme nu va fi restabilit sistemul de răcire, sunt necesare alte eliberări de vapori contaminaţi pentru a evita explozia incintei, ceea ce ar fi mult mai grav.
NORME DEPĂŞITE
•Organismul francez de supraveghere nucleară, ASN estimează că accidentul nuclear de la Fukushima a atins nivelul 6 pe scara INES dar Agenţia niponă omologă menţine nivelul 4.
• Agenţia OECD pentru energie nucleară a anunţat că situaţia de la Fukushima este „serioasă”.
•OMM (Organizaţia meteorologică mondială) a anunţat la rândul său că vântul îndepărtează spre larg radioactivitatea de deasupra Japoniei.
Autorităţile sanitare asiatice se confruntă cu panica pe coastele pacifice ale continentului unde populaţia smulge din mâini medicamentele menite să protejeze de consecinţele radiaţiilor.
