12.2 C
București
duminică, 19 mai 2024
AcasăSpecialExplicaţiile ştiinţifice ale celor zece urgii biblice

Explicaţiile ştiinţifice ale celor zece urgii biblice

Cele zece urgii sau plăgi care s-au abătut, potrivit Vechiului Testament, asupra egiptenilor pentru ca faraonul să-i lase pe evrei să plece, ar putea fi ceva mai mult decât simple povestiri biblice. Un grup ce cercetători au găsit dovezi ştiinţifice ale unei serii de calamităţi care au început cu înroşirea apelor Nilului, catastrofă urmată de invazia de broaşte, ţânţari şi lăcuste, molime şi ploaie de piatră şi foc, între alte rele. În loc de a le atribui unui Dumnezeu răzbunător, oamenii de ştiinţă cred că aceste dezastre au fost consecinţele unui lanţ de fenomene naturale provocate de schimbările climatice, inclusiv de erupţia unui vulcan. Şi au strâns o serie de dovezi ştiinţifice pentru majoritatea urgiilor într-un reportaj foarte interesant, care va fi difuzat duminică de canalul National Geographical, notează ziarul spaniol ABC monitorizat de Agerpres.

Majoritatea arheologilor cred că aceste calamităţi au lovit cu adevărat vechiul oraş Pi-Ramses din Delta Nilului, capitala Egiptului din timpul faraonului Ramses al II-lea (1279 a.C.-1.213 a.C.). Oraşul a fost abandonat acum 3.000 de ani iar cercetătorii cred că aceste calamităţi pot avea explicaţii ştiinţifice. Climatologii care studiază această epocă au descoperit o schimbare drastică a climei din zonă la sfârşitul domniei lui Ramses al II-lea. După ce au analizat mai multe stalagmite din peşterile egiptene a fost posibilă reconstituirea unui registru al climei pe baza elementelor radioactive conţinute în rocă.

Astfel au aflat că domnia faraonului a coincis cu o climă ‘caldă şi umedă, foarte prielnică, care a durat doar câteva decenii’, a explicat ziarului Daily Telegraph, Augusto Magini, paleo-climatolog de la Universitatea din Heidelberg. Apoi, clima s-a schimbat, a început o perioadă de secetă şi s-au declanşat calamităţile. Prima plagă: apa se transformă în sânge. Potrivit oamenilor de ştiinţă, lanţul calamităţilor a început astfel: creşterea temperaturilor a secat Nilul, transformând râul într-un curs de apă lent cu ape mâloase. Aceste condiţii au fost perfecte pentru apariţia primei plăgi: înroşirea apei. Desigur, nu este vorba de sânge, aspectul roşu fiind dat de o algă toxică de apă dulce. Oscillatoria rubescens are o vechime de cel puţin 3.000 de ani, iar când moare are acest efect de înroşire a apelor.

Următoarele plăgi: valurile de broaşte, ţânţari şi lăcuste. Invazia algelor a deschis calea următoarelor urgii. Invazii de broaşte, ţânţari şi alte insecte capabile să afecteze culturile şi oamenii. Din cauza algelor toxice este posibil ca broaştele să fi abandonat apele în care trăiau. Moartea lor a dus la o explozie a ţânţarilor, muştelor şi altor insecte, care, lipsite de duşmanul lor natural, s-au înmulţit necontrolat. Înmulţirea insectelor a provocat altă plagă descrisă în Biblie, molima şi epidemiile care au decimat vitele şi au provocat boli care au afectat serios populaţia, transmise majoritatea prin înţepăturile de ţânţar.

Ca şi cum nu era de ajuns, o altă calamitate survenită la peste 400 de kilometri distanţă, a adus o ploaie de foc, un val de lăcuste şi întunericul asupra Egiptului. Una din cele mai mari erupţiile din istorie a avut loc când Thera, un vulcan care făcea parte din insula mediteraneană Santorini, a erupt acum 3.500 de ani şi a aruncat în atmosferă mii de milioane de tone de cenuşă vulcanică. Experţii de la Institutul de Fizica Atmosferica din Germania consideră că cenuşa vulcanică s-ar fi putut ciocni cu un front atmosferic care îndrepta spre Egipt provocând spectaculoasa ploaie de scântei.

Şi lăcustele? După cum a explicat ziarului Telegraph, biologul canadian Siro Trevisanato, autor al unei cărţi asupra plăgilor, ploaia de cenuşă poate provoca anomalii climatice care se traduc printr-o creştere a precipitaţiilor şi a umidităţii, condiţii favorabile lăcustelor. În acelaşi fel, cenuşa a blocat razele soarelui provocând întunericul. Plaga finală şi pedeapsa cea mai grea, este moartea primilor născuţi în Egipt. Cauza poate fi o ciupercă care a otrăvit grânele. Cum primii născuţi aveau privilegii, erau şi primii care primeau de mâncare, băieţii devenind astfel primele victime.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă