Iranul a anuntat, ieri, ca isi va limita cooperarea voluntara cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) si va relua programul de imbogatire a uraniului pe scara larga, dupa ce, sambata, Consiliul guvernatorilor al AIEA a adoptat, cu majoritate de voturi, o rezolutie prin care a cerut acestei tari sa-si suspende orice activitate nucleara sensibila si a decis sa informeze (nu sa sesizeze) Consiliul de Securitate al ONU cu privire la “dosarul nuclear iranian”. Aceasta presupune, pe de o parte, ca Iranul si-a reluat deja activitatile de imbogatire a uraniului in ciuda presiunilor internationale si, de acum inainte, nu va mai permite vizi-tele inspectorilor AIEA la facilitatile sale nucleare. Iar, pe de alta, ca autoritatile de la Teheran au decis sa se joace cu focul. S-ar putea sa se “arda” insa.
“Toate masurile voluntare luate in ultimii doi, trei ani au fost oprite. Nu mai avem nici o obligatie fata de nici un protocol aditional si alte masuri voluntare”, a declarat ministrul iranian de Externe, Manouchehr Mottaki, cu referire la Tratatul de neproliferare nucleara. Iar presedintele ultraconservator iranian, Mahmud Ahmadinejad, a intarit ca “toate aplicarile voluntare ale protocolului aditional vor inceta”. El a adaugat, provocator, ca “puteti sa dati cate rezolutii de acest gen doriti si va amuza, dar nu veti putea impiedica progresul Iranului”.
Nimeni nu si-a propus insa sa “impiedice progresul Iranului”, ci comunitatea interna-tionala se teme ca in spatele programului nuclear civil iranian se afla scopuri militare. Si are si de ce! Uraniul imbogatit poate servi si pentru construirea unei bombe atomice. Rusia, aliatul traditional al Iranului, a propus Teheranului sa imbogateasca uraniul de care au nevoie specialistii pe teritoriul sau, in incercarea de a aplana tensiunile internationale pe acest subiect. Iar negocierile ar fi in curs. Dar Iranul se cramponeaza pe ideea imbogatirii uraniului in scopuri “civile” si in Rusia, si pe teritoriul sau. Mai mult, cu putin timp in urma regimul iranian a testat cu succes o racheta sol-sol cu raza lunga de actiune, capabila sa transporte pana la trei focoase nucleare. Ceea ce genereaza un mare semn de intrebare cu privire la adevaratul scop al Teheranului. De ce sa testezi rachete capabile sa transporte focoase nucleare daca nu ai si nici nu intentionezi sa ai asa ceva?
Decizia AIEA de a informa Consiliul de Securitate al ONU ar putea duce, intr-o prima faza, la impunerea de sanctiuni Iranului. Dar Donald Rumsfeld, ministrul american al Apararii, a declarat ca “toate variantele, inclusiv una militara, sunt puse pe masa de lucru”. Iar premierul israelian Ehud Olmert, a carui tara se afla in raza de actiune a rachetelor iraniene, a avertizat ca Iranul risca sa plateasca “un pret foarte mare”.
