Președintele american nu știe și este conștient că nu va avea timp să învețe cum să conducă politic, însă știe cum să abordeze problemele din punct de vedere financiar, astfel că lumea trebuie să se adapteze la maniera directă, dură, fără scrupule, fără principii umaniste, a afaceristului.
Se pare că „era afacerilor“ merge mai bine, liderii lumii fiind obosiți să-și ascundă interesele financiare în umbra unor principii umaniste, democratice.
Pacea dintre Israel și lumea arabă
O victorie nereușită de vreun președinte american până acum ar fi ca întreaga lume arabă să recunoască Israelul ca stat și apoi să se ajungă la pacea cu palesti-nienii. Nimic din toate acestea nu este în afara sferei financiare, pe care Trump, om de afaceri, nu politician, știe cum să o manevreze.
Un prim pas este că Israelul și Arabia Saudită se află în tratative pentru a relua legăturile economice și a normaliza relațiile, un pas socotit până mai ieri absolut imposibil. „The Times“ a scris că Israelul ar putea să fie prezent în Golful Persic, nu numai cu afaceri, iar un prim semnal că înțelegerea este viabilă ar fi reluarea zborurilor companiei israeliene El Al în spațiul aerian saudit. Ca o cerință pentru acest acord a fost boicotarea Qatarului, un sponsor al organizației palestinene Hamas, ceea ce s-a și produs. Această apropiere a fost mediată de președintele american Donald Trump în timpul vizitei sale în Arabia Saudită. Conform „The Times“, ginerele lui Trump, Jared Kush-ner, a devenit un apropiat al fiului regelui, Mohammad bin Salman, prinț al Coroanei și ministru al Apărării.
Poporul palestinian poate fi furios că frații arabi l-au trădat, lăsându-l la mila promisiunilor incerte ale Israelului privind statul palestinian. Qatarul, aliat al Arabiei Saudite, s-a văzut pus la colț chiar de către „fratele mai mare“, după ce ani de zile a împărtășit aceleași strategii zonale, iar acum este singurul „țap ispășitor“, mai ales în privința susținerii organizațiilor teroriste. Ministrul saudit de Externe, Adel Al-Jubeir, a anunțat că se lucrează la o listă de „plângeri“ împotriva Qatarului, ce va fi prezentată curând, și pe care Doha va trebui să le satisfacă punct cu punct. Lista este completată de Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și Egipt.
O blocadă cu vânzare de avioane de luptă
În ciuda blocadei asupra Qatarului, a cărei vină majoră este că sprijină terorismul, Pentagonul tocmai a încheiat o afacere de 12 miliarde dolari, pentru vânzarea unor avioane de luptă F-15QA. Nimeni nu poate explica politic acest lucru, când Trump însuși a acuzat Qatarul că sprijină terorismul de la cel mai înalt nivel, deși are o bază militară acolo de 10.000 de militari, „stâlpul“ luptei împotriva extremiștilor din Orientul Mijlociu. Însă 12 miliarde dolari sunt bineveniți. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a anunțat că acest contract a fost semnat în timpul unei întâlniri dintre secretarul american al Apărării, James Mattis, și omologul său qatarez, Khalid al-Attiyah. Înainte de semnarea afacerii, Mattis deplânsese slaba dotare a armatei americane, după ani de reducere a bugetului Apărării.
Gazoductul East Med, spaima rușilor
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a făcut o vizită în Grecia, pentru a promova un proiect de gazoduct submarin pentru gazele din Mediterana. Netanyahu s-a întâlnit și cu președintele Ciprului, Nicos Anastasiades, pentru același proiect.
Gazoductul East Med este un plan ambițios, prin care Israelul ar deveni furnizorul principal al Europei, printr-o rețea de 2.200 kilometri spre Grecia și Cipru. „Ideea gazoductului East Med este o revoluție, dar avem studii preliminare ce arată că este posibil să trecem la pasul următor“, a declarat Netanyahu.
Deși se vorbește, deocamdată, de gazul din Bazinul Leviathan, partea Israelului din Mediterana, descoperirea acestor vaste resurse a adus în zonă cele mai mari puteri, fiecare cu strategiile sale de exploatare și vânzare. Rusia speră să pună mâna pe gazele Siriei, de aceea sprijină regimul Assad, care i-a garantat exploatarea. Intenția Rusiei era să mențină Europa dependentă de gazele furnizate de Rusia. Și urmărea să construiască un gazoduct spre Turcia, de unde pleca spre Europa. Proaspătul proiect israelian îi dă peste cap planurile, cu atât mai mult cu cât exploatarea gazelor siriene se va face într-un viitor incert, conflictul atingând apogeul atrocităților, în timp ce Israelul este avansat și ca exploatare și ca proiecte.
Rezolvare „politică“ pentru conflictele generate de gazele din Mediterană
ONU a anunțat reînceperea unei noi runde de negocieri de pace în Siria, la Geneva, pe 9 iulie. Imediat, Rusia a propus o rundă de negocieri la Astana, capitala Kazakhstanului, negocieri sponsorizate și aprobate doar de Rusia, Iran și Turcia. Acestea ar trebui să înceapă pe 4 iulie, fiind axate pe finalizarea „zonelor sigure“ din Siria.
Până în prezent, Moscova nu a ținut seama de propriile propuneri, încercând să obstrucționeze SUA în instituirea unei zone de siguranță, unde operează trupele kurde sprijinite de Washington. Rusia vrea să impună un dialog despre Siria și la întrunirea G20, de pe 7 iulie, din Germania. Până atunci, ca un semn de „dialog“, Rusia nu a mai acordat sprijin aerian milițiilor șiite, trupelor Hezbollah și puținilor militari ai lui Bashar al-Assad în asaltul feroce asupra orașului Daraa, locul unde a izbucnit revoluția siriană. Rebelii sirieni din Daraa au rezistat la 712 butoaie cu TNT, 450 de rachete și 166 de raiduri aeriene!
Donald Trump și regele saudit Salman bin Abdulaziz al Saud Foto: EPA
