Am inventat un model vizual, de care vă izbiți zilnic la bucătărie, pentru a înțeleg mai ușor „tensiunea”, colesterolul, inima, arterele…
Ce-i tensiunea?
Este presiunea sub care sângele circulă prin vase.
HIPERtensiune= peste cât ar trebui, adică mare.
HIPOtensiune= sub normal. Adică mică.
Imaginați-vă, așa:
inima = pompa, vasele=țevi, sângele= apa din țevi.
ORICARE dintre astea se defectează, nu-i a bună. Și le poate trage pe restul după sine, în jos.
-Defectele pompei (ale inimii): fie n-are forță să împingă, fie nu are ritmul bun (că tot cade curentul= aritmii), fie „face scurturi”… „Scurtul” definitiv este infarctul de miocard fatal.
TAHIcardie= ritm accelerat. Normal la adultul în repaus, fiind intervalul 60-90 bătăi pe minut (despre asta și măsurara pulsului, dezvoltate scurtisim, găsiți link în josul acestei pagini)
BRADIcardie= ritm mai lent decât normal
–Defectele țevilor (vasele). Fie își pierd elasticitatea prin îmbătrânire sau depuneri, (aici intervine celebrul colesterol care „se depune” pe vase ca piatra pe țevi!), fie se găuresc, fie crapă, fie se înfundă. Saaau!!… Ei aici i-aici! Fie sunt defecte din start, adică hipertensiunea esențială. Pur și simplu, din născare, presiunea sub care curge sângele prin vase este prea mare. Tone de studii încearcă să explice de ce.
–Defectele apei (sângele)- poate fi „apă dură”, nu? Poate avea în ea mizerii. Normal că, după o vreme, astea se depun și înfundă.
Zbaterile noastre, ale medicilor, sunt să nu lăsăm ca un prim și mic defect să meargă mai departe, distrugând totul înjur.
Să reparăm daunele de la primele semne. Fiindcă DA, chiar dacă ai o boală deja constituită, există numeroase posibilități s-o tratezi, sau s-o ții în loc .
Acu încerc să vă dumiresc cu medicamentele.
În contextul unei scheme medicamentoase, găsim de obicei unul sau mai multe dintre următoarele produse farmaceutice.
–medicamente care scad efectiv tensiunea. Care relaxează pereții vaselor.
–medicamente care reduc colesterolul din sânge. Nu doar colesterolul, sunt ele mai multe grăsimiparșive, dar despre colesterol știți majoritatea. (există ceea ce popular numim „colesterol bun”/”rău”, trigliceride etc.)
Acest colesterol “din sânge”, spus de mine mai sus, e impropriu și el, fiindcă medicamentele respective, de obicei STATINE, se dau nu doar când e mare colesterolul circulant. Care plutește-n sânge. Nu-i fix cauză-efect. Nu doar “spală ce-i murdar”, ci au și un rol protector MULT mai mare de atâta. Hai să zicem, cumva, că-i un Calgon care topește ȘI ceea ce curge, dar ȘI ceea ce s-a depus deja! Din acest motiv, medicii vă dau uneori statine chiar dacă, în sânge, colesterolul e bun. Am răspuns întrebării frecvente „-Dar de ce mi-a dat Simvastatin/Rosuvastatin, dacă am colesterolul bun?”
–medicamente care “scot apa” din corp. Diuretice se numesc. Baiu-i că scot – nu doar apa, ci și alți produși importanți, mai ales minerale care nu ar trebui scoase. Scot, sau rețin. Depinde de diuretic, de doză și de lungimea tratamentului. Sodiul, potasiul, magneziul… Nu-i bine nici să crească-n sânge, dar nici să scadă prea tare. De aceea „boaba de apă” se ia sub urmărire medicală periodică. Când, după o vreme, diureticul și-a început efectele negative, poți avea crampe, furnicături, amorțeli, cârcei etc. În cel mai bun caz. Poți avea și tulburări de ritm!
Aici vor interveni
–produsele cu magneziu, potasiu, pe care le știți ca Aspacardin, Magnerot, Magne B6 etc.
Tot aici, la „jocul mineralelor, al ionilor”, acționează regimul fără sare, atunci când este indicat de medic. Atunci pionii sunt sodiul (Na+) și potasiul (K+). Sus/jos.
Alte tratamente cardiovasculare:
–medicamente care ajută inima să pompeze mai bine. In clasa asta intră digitala-digoxinul, o întreagă poveste. Va fi postare separată și despre digoxină. Cert e că se dă cu mare atenție, discontinuu, cu pauze. Efectele negative sunt de așteptat mai ales la femeile de peste 60 de ani, motiv pentru care acolo se merge pe doze foarte mici. De asemenea, mai vechea recomandare de „pauză sâmbătă și duminică”, s-a comutat întâi pe “pauză marți și vineri”, (deci nu două zile de pauză, consecutiv), apoi pe jumătate de tabletă românească zilnic, fără pauze. Mă refer mai ales la femeia peste 60 de ani. Pastila de digoxină românească e mică tare, greu de tăiat în două, dar eu vă transmit reguli preluate recent chiar din gura cardiologilor Arad/Timișoara.
–medicamente care controlează ritmul inimii. Fie transformă ritmul din neregulat – în regulat, fie scad frecvența cordului, ca să nu obosească bătând prea repede.
–medicamente care previn formarea de cheaguri. Cheagurile-n sânge sunt ca niște dopuri ce înfundă vasele. Cum se formează dopuri la chiuvetă la bucătărie dacă sita e proastă, sau dacă arunci în chiuvetă mâncare. Și te trezești că apa nu mai curge-n jos, stă-n loc, sau că sparge țeava-n perete. Pe acestea le știți de „medicamente care subțiază sângele”. Cel mai banal și mai bun și mai utilizat este aspirina în doză mică – o cunoașteți mai ales ca „Aspenter”. Are 75 de miligrame, iar o aspirină normală are 100 de mg. Aspenterul ESTE aspirină. Una mică. Se ia după mâncare, fiindcă poate da efecte adverse la stomac. Are rol „antiagregant plachetar”. Nu că ar pricepe toți ce-i aia, dar așa mă credeți că-i poveste serioasă, nu borcan cu compot pe iarnă.
–medicamente care se dau în angina pectorală, sub toate formele ei.
Angina pectorală= angor= durere. Durere în zona inimii. Asta înseamnă angină. Durere. Apăsare, gheară, strânsoare. Dar și angina va fi o postare separată, fiindcă-i enorm de zis pe subiect!
Citiţi şi alte articole ale autoarei: otiliatiganas.ro
Otilia Ţigănaş este un medic de familie cu mulţi ani de experienţă şi profesează în localitatea Hăşmaş, din judeţul Arad. Ea este şi autoarea unor volume de proză scurtă “Femeia cu şapte pălării” și de poeme “Poezii vânate de fisc”. Otilia este o bloggeriţă (www.otiliatiganas.ro) situată constant în primele poziţii în topul celor mai vizitate publicaţii online din Romania, comentariile ei sunt foarte apreciate pe reţelele de socializare, dar are experienţă şi în audiovizual, fiind producătorul unor emisiuni TV pe teme medicale.
