In aceasta seara, pe scena Operei bucurestene, miercuri la Targoviste, la Liceul de Arta, saptamana trecuta in Franta, in cadrul celei de-a doua editii a Festivalului de la Toussaint, la Saumur, la Celles/Belle si Chauray, muzicieni din cele doua tari si-au reunit demersul artistic in numele muzicii, al credintei, al prieteniei.
Este intr-adevar impresionant de observat acest cumul al fortelor artistice, aceasta “unire in cuget si simtiri”, care i-a adus alaturi pe studentii Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti, mambrii Orchestrei “Universitaria”, de asemenea pe membrii corului Catedralei Arhiepiscopale din Targoviste, ai corului Collegium Cantorum “Nicolae Oancea” al Casei Corpului Didactic din Bucuresti, pe membrii corului Collegium Vocal din Chauray, Franta. Sub bagheta dirijorului Alain Charron, cu concursul tinerilor cantareti soprana Rodica Vica si tenorul Florin Demit, in aceasta seara va fi prezentat marele opus vocal simfonic care este “Requiemul German” de Johannes Brahms. In mod cert, pentru reusita acestor importante momente de muzica si-au dat mana talentul si maiestria conducatorilor artistici ai formatiilor mentionate, dirijorul Alexandru Ganea, maestrii de cor Doriane Charon, Valeria Ionescu, Heliana Munteanu, Valentin Moraru.
In aceste zile, concertele din tara continua seria momentelor sustinute saptamana trecuta in Franta. Nu au lipsit – cu acel prilej – creatiile romanesti, cele “Trei piese pentru orchestra de coarde” de Constantin Silvestri, pe de-o parte, si, pe de alta, savuroasa piesa pentru nai “Ciobanul si oile”, o varianta cantata a Mioritei, prezentata de Ana-Maria Sechel cu reala comunicare catre un public extrem de receptiv, de atent, dornic de a stabili noi relatii intr-o zona care, in curand, se va integra in marea familie a comunitatilor europene. Turneul francez a cuprins, de asemenea, pagini vocal-simfonice inedite, anume “Requiemul” de Franz Suppe, drept un semn al trecerii catre o noua fiintare intr-un nou spatiu spiritual.
In mod cert petrecuta sub semnul colaborarilor de semnificatie, aceasta coproductie artistica romano-franceza tinde a institui o dinamica a normalitatii in spatiul actual al culturii europene. Sunt indicii ca va continua.
