Recep Tayyip Erdogan nu dorește ameliorarea relaţiilor cu Berlinul, cerând turcilor care trăiesc în Germania să voteze contra Angelei Merkel la alegerile legislative din septembrie.
Președintele turc a cerut recent turcilor din Germania să voteze contra oricărui partid care face parte din actuala coaliţie formată de cancelarul german în 2013, pentru „a da o lecţie” partidelor creștin–democrat (CDU) al cancelarului, social-democraţilor (SPD) și Verzilor „nerespectuoase faţă de Turcia”.
Replică
Puterea germană i-a cerut președintelui turc să nu se amestece în alegeri. Cancelarul Angela Merkel a declarat că ”nu tolerăm nici un fel de ingerinţă” și „așteptăm de la guvernele străine să nu se amestece în afacerile noastre interne”. Ministrul de Externe, Sigmar Gabriel, a catalogat declaraţiile liderului de la Ankara „un act de ingerinţă excepţional în suveranitatea ţării noastre”.
La rândul său, candidatul social-democrat la funcţia de cancelar, Martin Schultz, a estimat că Erdogan, care și-a înmulţit atacurile verbale contra liderilor germani, și-a „pierdut orice măsură”. Co-liderul Verzilor de origine turcă, Cem Ozdemir, a precizat că „toţi cei care sunt pentru democraţie, contra corupţiei și represiunii în Turcia (…) sunt consideraţi trădători și dușmani”. Mai virulent, secretarul general al CSU, partidul frate bavarez al CDU, Andreas Scheuer a considerat că șeful statului turc, „despotul de pe Bosfor”, vrea „să facă din germano-turci a cincea sa coloană”.
Diaspora turcă din Germania, circa trei milioane de persoane, este cea mai importantă din lume și aproape 1,2 milioane de turci dispun și de naţionalitate germană, ceea ce le permite să voteze la scrutinul din 24 septembrie. Erdogan este foarte popular în sânul diasporei turce din Germania, care a votat 59% pentru partidul său în no-iembrie 2015.
Reproșuri
Relaţiile dintre Turcia și Germania s-au tensionat în special după puciul eșuat din 15 iulie 2016, imputat predicatorului Fethullah Gülen, care neagă acuzaţiile. Ankara acuză Berlinul că dă dovadă de indulgenţă faţă de teroriști, adăpostind separatiști kurzi și presupuși puciști. Recent, guvernul turc a trimis la Berlin o notă diplomatică cerând ca Adil Oksuz, considerat șeful operaţional al puciștilor, în prezent fugit din Turcia și potrivit unor surse aflat în Germania, să fie căutat și extrădat.
Germania condamnă ferm amploarea epurărilor întreprinse în Turcia după lovitura militară eșuată, în cursul cărora peste 50.000 de persoane au fost arestate. Relaţiile dintre cei doi parteneri în cadrul NATO s-a degradat și mai mult în această vară după încarcerarea de către Ankara a militanţilor pentru drepturile omului, între care un german, în iulie. Berlinul a ripostat anunţând o „reorientare” a politicii sale faţă de Turcia, anunţând o serie de măsuri vizând lovirea Ankarei „la portofel”.
SCRIITOR. Vânătoare orchestrată
Scriitorul german de origine turcă, Dogan Akhanli, a fost arestat sâmbătă în Spania, la Grenada, la cererea expresă a Ankarei. El trăiește din 1992 la Köln și un deputat german, Volker Beck, a cerut ministerului de Externe să intervină imediat pentru a împiedica o extrădare spre Turcia. El a declarat că „arestarea demonstrează că Erdogan caută să-și extindă puterea dincolo de frontierele ţării sale, să intimideze vocile critice urmărindu-le în lumea întreagă”. Scriitorul este prezentat ca un critic al regimului turc.
