In prima zi a lunii august, a inceput aici, la Sighisoara, a XIII-a editie a Festivalului de Muzica Academica. Este o veritabila academie muzicala de vara, cursuri de maiestrie si concerte, evolutii cu sens de exemplaritate ale maestrilor, de asemenea concerte ale cursantilor. Peste treizeci de tineri muzicieni sositi din Europa Centrala si de Vest, din Romania, din Elvetia, Germania, Olanda, de asemenea un entuziast manunchi de muzicieni concertisti, maestri si pedagogi ce predau in cateva dintre importantele institutii de invatamant muzical artistic din centrul continentului european, isi dau intalnire in aceste zile, aici, la Sighisoara, in cadrul reuniunilor profesionale gazduite de Primaria Sighisoara si organizate de membrii Asociatiei "Cultura Viva” din Berna, capitala federala a Elvetiei. Iar initiativa, sustinerea acesteia, perseverenta continuarii demersurilor – unele deseori greu de imaginat sub aspect organizatoric – apartin acestui iremediabil entuziast muzician care este Alexandru Gavrilovici, primul violonist al Orchestrei Simfonice din Berna.
Iata, se poate aprecia, dupa mai bine de un deceniu, manifestarile festivaliere dedicate cultivarii valorilor perene ale culturii muzicale europene, ale celei autohtone, se constituie deja intr-o valoroasa traditie. Este o traditie care tinde a resuscita vocatia spirituala europeana a locului. Nu trebuie uitat, cu mai bine de un secol in urma, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, aici, la Sighisoara, au concertat Johannes Brahms si marele violonist austriac Joseph Joachim. Lor le este dedicat un intreg concert ce cuprinde raritati ale repertoriului muzical cameral, anume cele doua sextete brahmsiene pentru coarde, capodopere ale creatiei camerale romantice din a doua jumatate a secolului, creatii reunite in cadrul unei unice manifestari. Peste numai cateva decenii, in debutul secolului urmator, tanarul Enescu va compune celebrul sau "Octuor” pentru dublu cvartet de coarde, o geniala replica peste decenii a creatiei camerale pentru coarde a lui Johannes Brahms. Va fi primul mare moment al neoclasicismului muzical. Din creatia enesciana, violostul Andre Guran, de la Viena, a prezentat lucrarea de larga sustinere melodica, de mare abilitate instrumentala, care este "Piesa de concert”, creatie destinata initial probelor conservatorului parizian. Ne reamintim faptul ca in perioada interbelica Enescu insusi a concertat la Sighisoara. A avut intotdeauna o generoasa comunicare adresata in egala masura publicului larg din marile centre muzicale europene, dar si publicului dornic de cunoastere, publicului din numeroasele orase – cele mai mici, cele mai importante – ale tarii. O pioasa inchinare este adresata unor importanti creatori ai secolului trecut, compozitorului Dmitri Sostakovici, creator pe care lumea muzicala internationala il omagiaza in acest an la implinirea unui secol de la nastere.
Intalniri semnificative sub semnul muzicii
Este de asemenea comemorata personalitatea marelui nostru muzician, compozitorul si profesorul Wilhelm Berger, originar din apropiere de Sighisoara, de la Rupea, un eminent pedagog in domeniul muzical cameral, un inegalabil maestru care a condus pasii in muzica a numeroase generatii de muzicieni ce dau astazi consistenta vietii noastre muzicale. Evolutii solistice in recital – ma refer la pianistii Patricia de la Vega si Frank van de Laar, la violonistul Karel Boeschoten, la flautista Andrea Kolle, cu totii din Amsterdam, la contrabasistul Botond Kostyak din Basel, originar din Tg. Mures, de asemenea concerte camerale care cultiva spiritul colaborarii in ansamblu, in echipa, reprezinta impreuna cateva dintre marile momente ale actualei editii a festivalului sighisorean. Trebuie recunoscut, violistul Vladimir Lakatos, din Munchen, aduce in aceasta privinta elanul mobilizator al orientarilor cordiale, de nivel profesional, ale tinerilor catre marele tezaur al valorilor muzicale camerale. Lui ii datoram implinirea unei minunate seri mozartiene, o agreabila conversatie muzicala gazduita de incinta acestui vechi locas de cult care este biserica evanghelica, Biserica Manastirii. Si totusi locul cel mai indragit al participantilor la evenimentele festivaliere – fie ca este vorba de cursanti, fie de maestri – ramane Sala Festiva a Primariei locale, o bijuterie a stilului galant vienez tarziu, loc ce a intrat in circuitul public, in constiinta publica, in acelasi an cu Ateneul bucurestean, in anul 1888. Aici sunt sustinute inclusiv concertele finale ale festivalului, concertele cursantilor. Rezultatul stradaniilor acestora, bucuria comunicarii artistice aduc satisfactii tinerilor insisi, maestrilor, in egala masura marelui public care stie a aprecia valoarea intalnirilor semnificative petrecute sub semnul muzicii, al tineretii.
