8.4 C
București
luni, 18 octombrie 2021

De ce ne vor ocoli banii președintelui CE, Jean-Claude Juncker

Comisia Europeană are un ambiţios program de investiţii în valoare de 315 miliarde de euro. Banii au şanse mici să poposească în România.

Puţini bani din cele 315 miliarde de euro, adică valoarea planului de investiţii anunţat de către preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, au şanse să ajungă în proiecte româneşti. Aceasta deoarece Guvernul nu ştie care ministere se ocupă de trimiterea proiectelor la Bruxelles, fie pentru că aceste proiecte nu au profilul cerut de Comisia Europeană, fie pentru că pur şi simplu oficialii noştri invocă teorii ale conspiraţiei conform cărora România va fi tăiată de la porţie, fiind o ţară prea mică şi prea îndepărtată de cei care împart banii.

O listă întreagă de proiecte proaste

Unul din principalele motive pentru care planul Juncker ar putea să nu se bucure de succes în România este calitatea slabă a proiectelor înaintate. Pentru a fi finanţat din bani europeni, un proiect trebuie să prezinte interese pentru finanţatorii privaţi. Principiul planului Juncker este că un euro pus de către Fondul European de Investiţii Strategice (structură nou-înfiinţată care va intra în funcţiune in acest an) va fi însoţit de credite ale Băncii Europene de Investiţii care vor tripla suma. Ulterior, aportul investitorilor privaţi  va mări de 5 ori suma finală, efectul de levier fiind de 1 la 15. Proiectele trebuie însă să se preteze pentru a fi finanţate de privaţi. „Dacă aveţi un pod într-o zonă industrială, iar pe acesta se va putea pune o taxă de un euro, proiectul va putea fi finanţat din planul Juncker. Dacă nu, nu înseamnă că nu aveţi nevoie de pod, ci că acesta va fi făcut din fonduri structurale“, a explicat un oficial al Comisiei Europene.

Or, acest mecanism pare a nu fi fost înţeles de către oficialii români. Ei au trimis la grămadă, în decembrie, o listă de 200 de proiecte în valoare totală de 62,5 miliarde de euro, dar care nu răspund cerinţei de interes pentru investitorii privaţi. Găsim pe listă o multitudine de proiecte privind protecţia zonelor inundabile prin construirea de diguri, reabilitarea diferitor clădiri publice, obiective sociale, nefiind clar motivul pentru care cineva ar investi bani în aşa ceva.

Trei ministere îşi pasează responsabilitatea

Un al doilea motiv pentru care planurile Juncker ar putea eşua la porţile României este faptul că nu este clar cine răspunde de ambiţiosul plan al CE. Ziarul România liberă a încercat să afle care este lista trimisă la Bruxelles cu aceste proiecte şi care minister răspunde de aceasta. „Trebuie să vă adresaţi Ministerului Dezvoltării, cel al lui Dragnea“, ne-a spus un important oficial al Ministerului Finanţelor. De aici, de la Ministerul Dezvoltării, am fost trimişi mai departe la cel al Fondurilor Europene, al ministrului Eugen Teodorovici. „Nu noi ne ocupăm, ci cel al Dezvoltării sau cel al Finanţelor se ocupă“, ni s-a răspuns“.

Pe cale oficială, am revenit la Finanţe, de unde am fost trimişi din nou la Dezvoltare. Atenţionând asupra faptului că acest minister ne-a trimis, la rându-i la cel al Finanţelor, ministerul condus de Darius Vâlcov a catadicsit să ne indice un link către o listă de proiecte de pe site-ul Comsiei Europene, fără a oferi răspunsuri celorlalte întrebări. Ce însă nu ştie Ministerul Finanțelor este că lista trimisă la Bruxelles nu prea are valoare.

„Dacă în câteva săptămâni am selectat câteva mii de proiecte, este clar că gradul de analiză a fost redus. Înseamnă că avem multe proiecte bune şi multe proiecte proaste. Un proiect nu va fi finanţat doar pentru că este pe această listă şi  va fi respins doar pentru că nu este pe aceasta“, spune un important oficial al Comisiei Europene.

Fatalismul autohton

 

O altă cauză a unui posibil eșec național privind planul de investiții al președintelui CE, Jean-Claude Juncker este fatalismul responsabililor români. Într-o discuție privată, un oficial al MInisterului Finanțelor și-a exprimat temerea că România nu va primi bani pentru proiecte căci nu s-ar afla pe lista celor care îi împart. Aceștia, a explicat oficialul Ministerului de Finanțe, nu ar avea niciun interes să îi dea țărilor mici din Europa Centrală și de Est.

Scepticismul responsabilului de la Finanțe a fost manifestat exact în ziua în care Ministerul Finanțe anunța cu surle și trâmbițe într-un comunicat de presă vizita ministrului Darius Vâlcov la Bruxelles unde acesta urma să participe la întârlnirea ECOFIN a miniștrilor de Finanțe din UE. Aici ministrul urma să disute exact planurile președintelui Juncker, confom comunicatului de presă menționat.

Planul de investiţii al preşedintelui CE, Claude Juncker, este menit să dea un imbold economiei europene, a cărei dezvoltare s-a blocat în bunăvoinţa bancherilor.

„În Statele Unite băncile asigură doar o treime din resursele necesare economiei, în Europa două treimi. Ce faci însă când băncile intră în criză?“, spune oficialul european indicat. Se speră că planul va majora formarea capitalului fix brut la nivelul UE cu o sumă cuprinsă între 230 şi 370 miliarde euro, faţă de nivelul înregistrat în 2013, de 2.606 miliarde euro.   

Ultima oră
Pe aceeași temă