Raport CRPE pe tema presiunilor Rusiei asupra statelor Parteneriatului Estic şi a pericolelor pe care le reprezintă proiectul aşa-numitei Uniuni Euroasiatice.
Un apel ce poartă titlul „Solidaritate pentru Moldova. NU şantajului rusesc: Să cumpărăm vin moldovenesc“, semnat de Monica Macovei şi Cristian Ghinea (CRPE), le cere românilor să se opună „embargoului ilegal impus de Federaţia Rusă pe importul de vinuri din Republica Moldova” şi să susţină drumul european al cetăţenilor acestei ţări”. „(…) Este o măsură pur politică menită a intimida populaţia şi politicienii din Moldova. Să nu-i lăsăm singuri!”. După ce amintesc presiunile la care au fost supuse Moldova şi Ucraina, semnatarii îi avertizează pe români că ”Armenia a cedat, să ajutăm Moldova să reziste! Să înfruntăm realitatea: Federaţia Rusă vrea să împiedice parafarea Acordului de Asociere UE-Moldova la Summitul din noiembrie 2013 de la Vilnius. Să ne opunem şantajului Federaţiei Ruse (…). Un pas important este ca toţi să cumpărăm vin din Republica Moldova pentru a ne arăta solidaritatea împotriva şantajului Federaţiei Ruse şi pentru continuarea parcursului european ales de Republica Moldova. Vom solicita autorităţilor UE un plan de acţiuni pentru sprijinirea Moldovei şi a cetăţenilor săi. Până atunci, îndemnăm românii şi pe toţi cetăţenii europeni să înceapă printr-un pas care depinde de fiecare dintre noi: cumpăraţi vin moldovenesc. Este foarte bun”.
Apelul vine să întărească dramatic faptele expuse într-un studiu CRPE realizat de Stanislav Secrieru, care trece în revistă situaţia din fiecare ţară şi avertizează asupra „iluziei” pe care o reprezintă proiectul Uniunii Euroasiatice.
Jocul murdar al ruşilor în fostele republici sovietice
Moldova, septembrie 2013. Vicepremierul rus şi emisar special pentru Transnistria, Dmitri Rogozin, soseşte în vizită la Chişinău, unde îi ameninţă pe moldoveni că, dacă parafează acordul de asociere cu UE la Vilnius, vor pierde „vagonul transnistrean”, vor „îngheţa la iarnă” şi vor deveni ”slugile Europei”.
Două zile mai târziu, serviciul de protecţie a consumatorilor de la Moscova anunţă embargoul asupra vinurilor moldovene, o industrie de peste 200 de milioane de dolari anual.
Alte trei zile mai târziu, patriarhul Kiril al Moscovei vine la Chişinău, unde vorbeşte despre „unitatea sprituală ruso-moldoveană şi evocă viitorul incert al Moldovei.
Iunie 2013. „Preşedintele” Transnistriei, Evgheni Şevciuk, semnează un decret privind frontiera de stat, care trece sub jurisdicţia Tiraspolului teritorii aparţinând Moldovei într-o încercare de provocare a reaprinderii conflictului.
Potrivit lui Secrieru, este posibil să urmeze expulzarea muncitorilor moldoveni din Rusia.
Efecte: Potrivit autorului, declaraţiile agresive ale lui Rogozin au întărit poziţia adepţilor traseului european şi au slăbit-o pe cea a comuniştilor, adepţi ai Uniunii Euroasiatice. La fel, pericolul reizbucnirii conflictului i-a alarmat pe europeni şi i-a determinat pe ruşi, pe comunişti şi chiar pe Şevciuk să facă un pas înapoi.
Vulnerabilităţi: Corupţia internă şi măsuri discutabile precum concesionarea Aeroportului Chişinău către o companie rusească sau tentativa de privatizare, tot cu ruşii, a Băncii de Economii.
În Ucraina blocajele la vama rusă de la mijlocul lunii august au avut efecte diametral opuse celor intenţionate de Moscova. Rinat Ahmetov, oligarhul din regiunea de est a Ucrainei (considerată tradiţional conservatoare şi filorusă), a dat un mesaj de coagulare a forţelor politice şi economice din Ucraina. Ferindu-se să califice evenimentele din august un ”război comercial”, el a exprimat convingerea că ”această experienţă va face Ucraina mai puternică”. Aşadar, Rusia a reuşit să unească temporar puterea şi opoziţia în Verhovna Rada într-un efort concentrat, lucrul pe care nu au reuşit să-l realizeze până recent înalţi oficiali UE, scrie Secrieru.
În Georgia situaţia este incertă. Premierul Bidzina Ivanishvili a invocat recent posibilitatea aderării la Uniunea Euroasiatică, dar subliniază, autorul, susţinerea parcursului european este, în Georgia, cea mai puternică din fostele republici sovietice şi este „greu de ucis”. Pericole ar putea apărea în urma alegerilor prezidenţiale din această toamnă, care ar putea crea confuzie la Tbilisi.
Armenia este singura care a cedat şi a anunţat că doreşte să adere la Uniunea Euroasiatică după patru ani de negocieri fructuoase cu Uniunea Europeană. Motivul constă, în primul rând, în faptul că în iunie acest an, Moscova a aprobat un export de arme către Azerbaidjan în valoare de un miliard de dolari, ceea ce este perceput de Erevan drept o ameninţare la adresa statu quo-ului din enclava Nagorno-Karabah. În al doilea rând, de creşterea constantă a preţului gazelor livrate de ruşi Armeniei. Cu toate acestea, nici Armenia nu a închis complet uşa UE, avertizează Secrieru.
În concluzie, proiectul Uniunii Euroasiatice se bazează pe forţă, constrângere ameninţări şi joc de sumă zero, susţine Secrieru. Este proiectul unui politician care nu mai are nimic de spus, Vladimir Putin, şi nu a reuşit să adune până acum decât suportul a două autocraţii, Belarus şi Kazahstan, regimuri slabe şi imprevizibile. Ca atare, Uniunea Euroasiatică este o iluzie a lui Putin de refacere a imperiului pierdut, periculoasă atât pentru statele supuse presiunilor, cât şi pentru Rusia. Sau, cum avertiza Monica Macovei săptămâna trecută într-un interviu, „Federaţia Rusă se bagă în acorduri în care nu e parte. Acordul, de exemplu, dintre Republica Moldova şi UE nu are ca parte Federaţia Rusă. De ce încearcă să-l oprească? De ce şantajează în acest acord? La fel, acordul cu Ucraina. Federaţia Rusă nu e parte. Deci vrea să redevină marele stăpân al politicii mondiale, un stăpân care a adus numai dictatură, moarte şi sânge. Ne opunem la asta.”
