Patriarhia Română a anunţat ieri că va face demersuri pentru a obţine recunoaşterea canonică pentru biserica de pe lângă aşezământul românesc de la Ierusalim. Episcopul vicar patriarhal Ciprian Câmpineanul a recunoscut că nu exista aprobare canonică pentru ridicarea acestei biserici, motiv pentru care Patriarhia Ierusalimului a decis miercuri să rupă legăturile cu BOR.
Lăcaşul de cult a fost construit pe lângă o casă de oaspeţi destinată pelerinilor sosiţi în Israel. “Nu putem concepe o casă de pelerini fără biserică”, a declarat ieri Ciprian Câmpineanul. Atent la detalii, episcopul vicar a repetat afirmaţiile anterioare ale Patriarhiei, potrivit cărora, în 1998, înainte de începerea lucrărilor, patriarhul de atunci al Ierusalimului, Diodor, şi-a dat “acordul verbal”. Totuşi, Sinodul de la Ierusalim a dat ulterior de înţeles că nu ar fi de acord cu biserica românească de la Ierihon, aşa că, în anul 2000, BOR a solicitat şi un acord scris. Patriarhul Didor a murit însă chiar în acel an, iar urmaşul său, Irineu, a avut un mandat controversat, fiind chiar caterisit în 2005. Din acel moment, adică după instalarea actualului patriarh al Ierusalimului, Teofil al III-lea, “aşezământul românesc din Ierihon nu a mai fost o prioritate pentru ei”, explică Ciprian Câmpineanul.
Episcopul vicar mai precizează că lucrările nu au fost întrerupte, “pentru că era vorba şi de respectarea unor termene, de sponsori, de fonduri acordate chiar de către guvern, dar mai ales de necesitatea ca pelerinii să aibă o biserică la acea casă de oaspeţi din Ierihon”.
Pelerinii pot merge în continuare la Ierihon
Reprezentanţii Patriarhiei nu-şi explică însă de ce decizia Sinodului de la Ierusalim a venit la mai bine de 10 ani de la construirea bisericii. “A fost o surpriză şi pentru noi, pentru că acum trei săptămâni o delegaţie a mers la Ierusalim, unde s-a convenit iniţierea unui dialog bilateral frăţesc, “spune purtătorul de cuvânt al BOR, părintele Constantin Stoica. El a precizat că problema va fi discutată în şedinţa de săptămâna viitoare a Sfântului Sinod, după care o delegaţie românească va merge la Ierusalim să clarifice situaţia.
Între timp, românii pot merge în continuare în Ţara Sfântă şi pot locui la aşezământul din Ierihon pe durata pelerinajului. “Nu e nici o problemă pentru pelerinii români, este o chestiune care ţine strict de cele două biserici,” spune Stoica.
“Arafat nu a dat nici un teren”
Totdată, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei neagă faptul că la originea disputei ar fi un teren donat de fostul lider palestinian, Yasser Arafat, aşa cum afirmase Arhiepiscopul Theodosios de Sebastia, citat de presa din ţara noastră. “Terenul a fost donat de un român din zona Moldovei, care a avut o moştenire la Ierihon. Din partea municipalităţii s-a primit cel mult spaţiu de parcare,” spune părintele Stoica. Singura legătură cu Autoritatea Palestiniană, condusă pe atunci de Arafat, este acordarea autorizaţiilor de construcţie. “Nu poţi construi nicăieri fără autorizaţie de la autorităţile locale,” a adăugat el. Ierihonul se află sub administraţia Autorităţii Palestiniene. De altfel, la inaugurarea aşezământului, la care au participat şi lideri politici de atunci din România, a fost prezent şi un reprezentant al lui Arafat.
