35.9 C
București
sâmbătă, 13 iulie 2024
AcasăSpecialDe ce are albanezul Ibrahim Themo statuie în Medgidia

De ce are albanezul Ibrahim Themo statuie în Medgidia

Ibrahim Themo are, începând de ieri, o statuie în Medgidia. Numele lui nu spune multe generației actuale.

Tocmai de acea, comunitatea albaneză, macedoneană și autoritățile locale i-au adus acest omagiu.

Ibrahim Themo este, înainte de toate, un doctor renumit. S-a născut la Struga, actuala Macedonie, în 1865, din părinți albanezi musulmani. A absolvit Institutul Medico-Militar de la Istanbul, fiind specializat în oftalmologie. Devine unul dintre cei mai importanți specialiști ai vremii și publică în reviste de specialitate din Turcia.

Se implică însă și în politică, pentru că își dă seama că Imperiul Otoman era o structură anacronică, care nu mai putea să funcționeze. Realizează că instituția sultanului este depășită și fondează mișcarea ”Junii turcilor”, în 1889. Sultanul nu vede cu ochi buni mișcarea, iar Themo este nevoit să părăsească imperiul. Se refugiază în România. De aici luptă pentru democratizarea imperiului. Aderă la mișcarea patriotică albaneză, devine membru al Societății Drita și activează alături de patrioții albanezi din București.  După o perioadă scurtă de practică medicală la Spitalul Colțea, se stabilește la Medgidia, zonă predominant musulmană, devenind coordonatorul comitetului Junilor Turci din Dobrogea și Bulgaria. Militează, din această poziție pentru abolirea absolutismului secular și democratizarea conducerii statului, liberalizarea societății turce și modernizarea ei. Acționează și în cadrul mișcării patriotice albaneze, în cadrul societăților de cultură existente în epocă. În 1905 se numără printre organizatorii Congresului albanez de la București, în cadrul căruia se decide înființarea primelor școli albaneze în România. În același an se deschide, la Constanța, școala „Lumina”. Participă la fondarea Societății Bashkimi, în 1906, și militează în favoa­rea independenței teritoriilor albaneze. În cele din urmă, Mișcarea Junilor Turci reușește să convingă sultanul să accepte o nouă Constituție și alegerea unui Parlament. Se întoarce în Istanbul, dar observă că moder­nizarea care se promisese nu se întâmplă. Participă la fondarea Partidului Democrat Otoman (1909), cu un program reformator, iar în 1911 se întoarce la Medgi­dia. Este perioada marilor revolte albaneze (1910-1911) și a represaliilor armatei guvernamentale. La 28 noiembrie 1912, la Vlora, este ridicat steagul Independenței, independență recunoscută de Istanbul la 29 iulie 1913.

Senator de Caliacra

Scriitorul Tănase Bujduveanu îi dedică o carte, ”Ibrahim Themo, personalitate a lumii balcanice”, în care notează și parcursul său. Astfel, 1920 înseamnă pentru Ibrahim Themo consacrarea în poli­tica românească: este ales senator de Caliacra din partea Partidului Poporului-Averescu. Nu uită de medicină și publică în continuare articole în ziare turcești și cărți de specialitate. Devine un mare sprijinitor al „Tatălui Turciei Mo­derne”, Mustafa Kemal Atatürk. În același timp, își continuă eforturile pentru reorganizarea pe baze moderne a asistenței medicale în Dobrogea, pentru educarea și emanciparea culturală a populației locale.

Moare la 8 iunie 1945, la Med­gidia. În memoria sa, de-a lungul anilor au fost organizate diferite acțiuni culturale.

O personalitate uriașă

”Acest eveniment este important pentru toți albanezii. Figura lui e foarte respectată peste tot în Balcani unde trăiesc alba­nezi.  Nu a fost numai un medic strălucit, a fost și un reprezentant al Renașterii albaneze, iar faptele lui de bunătate față de populație sunt recunoscute atât în Albania, cât și aici”, a spus, ieri, primarul orașului Struga, Zladin Sela, prezent la eveniment. ”Perso­nalitatea medicului albanez este uriașă. Generațiile actuale au ce învăța de la un astfel de om. A fost universal. Este o mândrie pentru noi, albanezii din România, că un astfel de om s-a putut naște dintre noi”, a spus, ieri, Oana Manolescu, deputatul comunității albaneze. ”Prin forța sa interioară, Ibrahim Themo, această perso­nalitate a lumii balcanice, a reușit să-și pună amprenta pe tot ceea ce a însemnat emanciparea și evoluția culturală a populației locale. Consider că acest moment omagial reprezintă în esență un gest de solidaritate și respect față de poporul albanez”, a spus și primarul Medgidiei, Valentin Vrabie.

A fost doctor în medicină, senator, președinte al mai multor societăți de binefacere, maior în timpul campaniilor militare din anii 1913 și 1916. 

Cel mai frumos model din Europa

”Pentru comunitatea tătară, acest eveniment reprezintă un moment prin care se dă dovadă că modelul de interculturalitate care există în Dobrogea, poate cel mai frumos din întreaga Europă, se respectă, în sensul că un albanez a venit într-o populație predominant, la momentul respectiv, tătară și turcă și a făcut tot posibilul pentru dezvoltarea acestei comunități. În anul 1901, de asemenea, a avut o contribuție semnificativă la mutarea seminarului de la Babadag la Medgidia, deci a contribuit foarte mult și la partea educativă a acestei comunități”, a precizat ieri, la dezvelirea bustului, subprefectul Constanței, Ersun Anefi. 

Acesta a precizat că acum două luni o delegație a Comisiei Europene a vizitat Dobrogea pentru a vedea cum se respectă drepturile minorităților aici. ”Au plecat plăcut impresionați și au spus că noi reprezentăm un model nu numai pentru România, ci și pentru întreaga Europă”, a mai spus subprefectul.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă