» Alaturi de Houellebecq, Maurice Dantec este vedeta literaturii franceze care, pe o scena culturala dominata de stanga, a transformat dreapta reactionara intr-un fenomen cool.
» Romanul sau "Babylon Babies", care s-a lansat si in Romania, la Polirom, a devenit o carte-cult in Franta, fiind o speculatie apocaliptica cyberpunk despre viitorul recent .
» Filmul de actiune realizat de Mathieu Kassovitz dupa carte il are pe Van Diesel in rolul titular si a fost lansat cu succes si pe ecranele romanesti in luna martie.
Maurice Dantec este celalalt copil teribil al scenei literare franceze, impreuna cu Houellebecq; opiniile sale sunt, macar la nivel de interventii mai mult sau mai putin publice, la fel de iconoclaste, socand, in propriile cuvinte, "intelectualitatea de superstanga", "individul corect politic". "Cinici skinheads violeaza o femeie din Sri Lanka. Delict rasist. Cinici membri ai fratiei zuluse (un grup etnic al populatiei de culoare din Africa de Sud – n.red.) violeaza o tanara alba. Drama suburbana", spune el in stufosul sau jurnal "Le theatre d’operation". La fel ca Houellebecq, nu-si ascunde scepticismul fata de societatile metisate si strategiile politice ale multiculturalismului, neascunzandu-si rezervele fata de arabi, in contextul "incompatibilitatii" acestora cu valorile seculare vestice: "Sa spunem lucrurilor pe nume: un evreu e un evreu, un arab e un arab". Idiosincraziile acestui autor nu se opresc la epifenomenele unor umori personale: "Se stie ca nu sunt genul care sa-si umple gura cu epitetele dulci pe care antirasismul institutional le-a pus de-acum pe piedestal. Toleranta. Egalitate. Fraternitate. Drepturile popoarelor. Drepturile omului. Tot talciocul asta pe care ni l-a lasat mostenire Revolutia Franceza nu face parte din patrimoniul meu intelectual". Atat Houellebecq, cat si Dantec fac parte din grupul "noilor reactionari" francezi – un curent intelectual foarte la moda in Hexagon, polemic indreptat impotriva democratiei, a carui caracteristica e, in cuvintele cercetatorului Daniel Lindenberg "faptul ca… se desfasoara simultan impotriva celor doi poli istorici ai culturii politice franceze care sustin o societate deschisa si pluralista: stanga egalitara si dreapta liberala". Or, Dantec este una din portavocile acestui nou curent cool, iar influentele pe care el le asuma pornesc de la biblioteca unui intelectual de stanga (Marx, Foucault, Popper), pentru a sfarsi, provocator, cu clasicii culturii contrarevolutionare (Joseph Le Maistre) si ai fascismului francez (Dreieu de la Rochelle), pe acesta din urma Dantec dorindu-l, polemic, inclus in programele scolare; fiindca "a-l interzice" pe Drieu inseamna a te purta ca un "conformist postmodern".
"Profesoara stalinista de filozofie" il indeparteaza de stanga
Cei mai multi reprezentanti ai acestui curent provin din randurile culturii de stanga si de extrema stanga. Dantec si-a petrecut copilaria la Ivry-Sur-Seine, bastion al periferiei pariziene "rosii", dominata, asadar, de stanga radicala, militanta. Scriitorul isi aminteste de "foarte stalinista lui profesoara de filozofie", ale carei ore a trebuit sa le suporte la Liceul Romain Rolland. Evocarea acestei profesoare militante ii serveste lui Dantec de sperietoare, pentru a simboliza omniprezenta intepenitei culturi marxiste franceze care a dominat scena cul-turala franceza de la razboi incoace si de care va incerca sa se elibereze citind pe ascuns autori nestangisti – Popper, Deleuze, Korbyski. Ajuns student la Universitatea Paris VII, Dantec se loveste din nou de jargonul marxisto-leninist, iar remediul vor fi aceleasi lecturi "subversive" care evadeaza de sub spectrul omniprezentei stangi franceze. Dupa ce a absolvit facultatea, la sfarsitul anilor ’70, Dantec a pus bazele unei formatii postpunk, "Etat d’urgence"/ "Stare de urgenta", un mix de disco si industrial, care, ulterior, si-a schimbat numele in Artefact.
Omul, o specie insuficient evoluata
Sanatatea sa psihica a fost mereu fragila, culminand, mai incolo, cu crize de fobie si angoase parapsihotice, al caror remediu pare sa fi fost consumul de diverse psihotrope sau LSD – un amanunt care-l apropie la nivel biografic de Philip K. Dick, care a aplicat o linie asemanatoare de tratament pentru a-si rezolva psihoza. Romanele post-cyberpunk ale lui Dantec dezvaluie obsesii asemanatoare cu ale scriitorului american, insa cu o dimensiune politica mai puternica: amenintarea unei noi barbarii chiar in sanul civilizatiei occidentale, povara clandestina a religiosului, alterarea starilor de constiinta cu ajutorul drogurilor, futurismul biotehnologic si credinta nietzschean-darwinista ca omul trebuie sa evolueze spre o specie superioara. Roman-cult in Franta, "Babylon Babies" (1999) nu este atat un roman SF, cat un roman de anticipatie politica construit in maniera cyberpunk: cronotopul este, asadar, un Pamant anarhist, dominat de corporatii si de razboaie. Timpul este viitorul recent, anul 2013, cand Toorop, fost combatant in conflictul din Iugoslavia, primeste o noua misiune din partea unui colonel rus mafiot – sa fie bodyguardul insotitor al unei tinere, Marie Zorn. Misiunea se complica in momentul cand Marie face crize de schizofrenie (care, ca la Gibson, sunt de fapt simptome ale unei memorii supraincarcate cu informatii secrete). In acest punct, Dantec infereaza mitul Fecioarei – Marie este purtatoarea unui unui embrion mutant, creat de un grup misterios de new-ageri care doresc un nou Mesia si o umanitate superioara, modificata genetic. In acest punct, al unei umanitati rupte intre o specie evoluata si alta inferioara, Dantec se intalneste cu Houellebecq, care brodeaza si el subversiv pe aceasta idee.
FILMUL
» Babylon AD
In 2008, romanul a fost ecranizat de Mathieu Kassovitz, avandu-i in distributie pe Vin Diesel (in rolul cam heavy metal al lui Toorop), Melanie Thierry si Gerard Depardieu (in rolul baiatului rau). Filmul, care a fost lansat si in Romania in luna martie, e un hibrid bugetar, jumatate din suma fiind europeana (30 milioane de euro), cealalta venind de la Hollywood, unde a fost produs. Filmul respecta destul de mult cartea, insa puncteaza excesiv asupra scenelor de actiune si da o tenta mai umanista decat ar permite cartea finalului ("Cu fiecare copil salvat, salvam planeta", exclama Toorop). In film, Marie devine Aurora, fiind o creatie a computerului si summum al cunoasterii (stie totul despre Univers), iar Toorop are o biografie de copil soldat. Nu va asteptati insa la o pelicula de mari profunzimi filozofice sau speculatii politice – e doar un film de actiune pe o idee cyberpunk tratata schematic.
