2 C
București
sâmbătă, 27 noiembrie 2021
AcasăSpecialCum a împărţit votul România în două

Cum a împărţit votul România în două

 

Pentru prima dată Ardealul este colorat compact după alegeri, iar Munții Carpați par să fie granița care-i desparte pe alegătorii lui Victor Ponta din Vechiul Regat de cei ai lui Klaus Iohannis din provincia care până în 1918 a fost înglobată în Imperiul Habsburgic.

În mod tradițional, alegătorii din arcul intracarpatic au votat din 1990 încoace mai mult decât ceilalți împotriva candidaților stângii: Ion Iliescu, Adrian Năstase, Mircea Geoană și acum împotriva lui Victor Ponta.

De ce preferă ardelenii mai degrabă candidații liberali sau pe cei care mizează mai mult pe respectarea legii și a statului de drept și de ce votează atât de diferit față de restul țării?

Profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie a Universității București spune că totul pornește în primul rând de la „calitatea vieții“, care “menține această ruptură“; altfel spus, în vestul României oamenii trăiesc mai bine. Țara se schimbă nespectaculos, dar profund, în toate domeniile – social, cultural și politic, în funcție de zona din Europa unde merg să lucreze, iar ardelenii merg în special în Austria, Germania, Marea Britanie și statele nordice, adaugă profesorul Sandu. „Astfel, peste diferențele istorice existente deja între Vestul României și Vechiul Regat se adaugă acum diferențe de cultură, inclusiv cultură politică din zonele unde lucrează cei mai mulți“, consideră profesorul de sociologie de la Universitatea din București.

Ținând cont de aceste elemente, Dumitru Sandu ajunge la concluzia că populația din arcul intracarpatice: „este mai centrată pe schimbare și modernizare instituțională, decât România din afara arcului carpatic, care e axată în special pe supraviețuire, din cauza nivelului de trai scăzut. Avem de-a face deci cu o parte din țară care vrea justiție și modernizare“. Profesorul Sandu citează în sprijinul argumentației sale sondajele din străinătate și răspunsurile la întrebarea „În ce condiții v-ați întoarce acasă?“, ideea predominantă fiind aceea că românii menționează nu doar nivelul de trai, ci și felul în care funcționează instituțiile occidentale.

„Un vot împotriva statului centralizat“

Mobilitatea ardelenilor a fost exersată în ultimii 150 de ani mai mult decât a românilor din Vechiul Regat, fiind cunoscute mai ales emigrările în America de la finele secolului al XIX-lea, iar această tendiță continuă și acum. Pe de altă parte, sociologul Istvan Horvath, șeful Institutului Român de Cercetări pentru Minorități din Cluj, consideră că votul „orientat către valori“ al ardelenilor se bazează pe o tradiție regională în care oamenii au fost mai puțin dependenți de stat și s-au bazat mai mult pe auto-organizare locală. Istoric vorbind, nu doar sașii și maghiarii, ci și românii au experimentat în istorie această organizare socială a comunității, care era foarte puțin dependentă de un stat centralizat.

Votul dat de ardeleni duminică împotriva lui Victor Ponta este „un vot împotriva statului centralizat“, împotriva „unui stat puternic, care se menține puternic fiindcă împarte ajutoare și creează dependență“, este deci împotriva unui „anumit tip de organizare a statului“, spune Istvan Horvath. În același timp, “distanța lui Klaus Iohannis de București“ a contat foarte mult pentru votanții de dincolo de Carpați, „faptul că este din Sibiu, că este ardelean, acest lucru a avut mare relevanță“. Este primul candidat prezidențial ardelean cu șanse să ajungă la Cotroceni. În plus, locuitorii Transilvaniei sunt conștienți că ei sunt „producători de resurse“, în vreme ce în Regat sunt mai degrabă “consumatori“ și și-ar dori “un președinte sensibil la aceste lucruri“, care să pună pe agenda publică problema „disparităților regionale“, mai observă șeful Institutului Român de Cercetări pentru Minorități din Cluj. Horvat mai analizează votul ardelenilor orientat „valoric“ și din perspectiva bunăstării „nu există în afara arcului carpatic regiuni întregi care să funcționeze bine din punct de vedere economic, așa cum se întâmplă în Ardeal, cu excepția unor centre, cum e, de exemplu, Constanța“.

O resursă și totodată o barieră

Istvan Horvat anticipează că discrepanțele dintre cele două părți se vor „accentua“ pentru că deja se vede o migrație internă în creștere spre județele din sudul Transilvaniei, Sibiu, Brașov și din sud-vest, Arad și Timișoara, care au devenit „poli de atracție“. Sociologul din Cluj nu crede însă că aceste tendințe care arată o Transilvanie mai bogată, mai înclinată spre valori, mai atrăgătoare ar putea să alunece spre autonomie: „Există un grup de intelectuali care și-ar dori, dar care nu are nici un fel de susținere; în plus, liniile etnice sunt suficient de puternice și pot fi «invocate» în așa fel încât un asemenea proiect să eșueze. Multietnicitatea este o resursă pentru Transilvania, dar și o barieră în coagularea unei mișcări regionaliste trans-etnice“.

Sabina Fatihttp://sabina-fati
Sabina Fati, redactor-sef adjunct
Cele mai citite

Rafila acuză: „Lipsă de transparenţă”

Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății, a declarat faptul că partea din PNRR legată de domeniul sănătăţii a fost găsită, după investigaţii, de predecesorul său, Cseke...

Africa de Sud reacționează: Interdicțiile de călătorie sunt nejustificate

Africa de Sud a declarat că restricțiile de călătorie din cauza Omicron, sunt nejustificate, conform Reuters. Ministrul Sănătății, Joe Phaahla, a declarat într-o conferință de...
Ultima oră
Pe aceeași temă